Andreea Andrei studiază cu gândul la Franţa
0
La doar 20 de ani, tânăra se poate lăuda cu o bursă în străinătate, unde a studiat Administrarea Afacerilor Internaţionale, şi cu 16 apariţii pe scenele de teatru din Târgovişte.
S-a născut la Blaj, loc natal şi al mamei. Bunicii au fost cei care au învăţat-o cât de important este să înveţi, cât de mult contează să ai bun-simţ. A stat până la 10 ani în Ardeal, apoi a venit în Târgovişte, lângă părinţii ei. „Eram obişnuită ca în Ardeal, să fiu amabilă şi drăguţă cu toată lumea, dar în Târgovişte am dat peste copii răi şi invidioşi. Mă simţeam marginalizată şi nu înţelegeam de ce. Abia la liceu lucrurile s-au schimbat, când mi-au venit alţi colegi”, spune Andreea.
A urmat Liceul Economic, sfătuită de familie, deşi dorea să urmeze profil bilingv franceză.
A avut 16 apariţii pe scenă
În clasa a X-a şi a XI-a a făcut parte din echipa de teatru a liceului. A fost distribuită în şase piese, având 16 apariţii pe scenă. Cele mai importante roluri le-a avut în „Doctor fără voie” de Moliere, jucată la Teatrul “Tony Bulandra”, şi în ”Sadako şi o mie de cocori”, jucată la Muzeul de Istorie. „În „Sadako şi o mie de cocori” am avut rolul principal. Eram o fetiţă bolnavă de leucemie, din cauza bombelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki. Tradiţia japoneză spune că, dacă faci din hârtie o mie de cocori, ţi se îndeplineşte o dorinţă. Ea dorea să se vindece”, spune Andreea.
Îndrăgostită de Paris
După terminarea liceului a rămas în Târgovişte, unde a urmat facultatea de contabilitate, deşi nu a atras-o niciodată acest profil. Pasiunea pentru limba franceză nu a fost uitată niciun minut, Andreea acceptând să rămână în Târgovişte şi să nu plece în Bucureşti cu speranţa că în viitorul apropiat să beneficieze de o bursă Erasmus în Franţa. Tânăra avea două visuri: să intre în Liga Studenţilor şi să plece cu bursă în Franţa, dorinţe care i s-au îndeplinit în scurt timp. În primul an a reuşit să intre în Liga Studenţilor, în Consiliul Profesoral al Facultăţii şi apoi în Senatul Universităţii.
După încă un an, Andreea a plecat în Franţa, aşa cum şi-a dorit. Avea bursa stabilită pentru un semestru, dar cum Andreea era îndrăgostită de Paris, a hotărât să mai rămână şase luni. Acolo a studiat Administarea Afacerilor Internaţionale dar asta conta prea puţin pentru ea... era în Paris. „Mi-a fost foarte greu la început, pentru că franceza pe care o auzeam eu în film şi franceza pe care o învăţasem la şcoală erau diferite de ceea ce auzeam acolo. Ei vorbeau foarte repede şi, pe lângă asta, francezii mi se păreau foarte reci, dar...eram în Paris!”, povesteşte Andreea. Tânăra spune că i-a fost foarte greu pentru că era pentru prima dată plecată de acasă, mai ales pentru o perioadă atât de mare. În plus, nu o cunoştea pe colega ei de călătorie.
A colindat Parisul ori de câte ori avea câteva ore libere. Andreea povesteşte că acolo a văzut cele mai frumoase parcuri, acolo s-a plimbat pe străzi cu o arhitectură impresionantă, dar a mers şi în cluburile de pe Champs-Elysees. Pe lângă toate acestea, Andreea şi-a mai împlinit un vis: a mers cu vaporul. Chiar dacă s-a întors în România de câteva luni, gândul ei este tot în Franţa.
Profil:
Nume : Andreea Maria Andrei
Născută: 25 iunie 1989, Blaj
Familie: singură la părinţi
Studii: Anul III Universitatea “Valahia”, Facultatea de Ştiinte Economice, specializare Contabilitate şi informatică de gestiune
Ce-i place:
Îmi place să călătoresc foarte mult în străinătate. Dacă aş avea timp liber, aş citi mai mult. Îmi place să citesc cărţi în limba franceză.
Ce nu-i place:
Nu-mi plac oamenii invidioşi, cei care mint şi încearcă să-ţi pună beţe în roate. Nu-mi place să fiu certată şi să ţipe cineva la mine, chiar dacă eu mai ţip, când mă enervez.
Întrebări şi răspunsuri:
Care este cea mai frumoasă amintire din Franţa?
În prima săptămână, prima plimbare cu Corina, colega mea, am făcut-o pe Champs-Elysees, unde am văzut Turnul Eiffel, Arcul de Triumf şi Place de la Concorde. M-a impresionat plimbarea în Disneyland, unde m-am simţit ca un copil. Atunci am simţit pentru prima dată aerul francez, simţeam prin toţi porii că sunt cu adevărat la Paris.
Ce planuri ai?
Îmi doresc foarte mult să mă întorc în Franţa, dar, până atunci, îmi doresc să fac mai multe lucruri pentru studenţi, pentru că sunt secretară la Liga Studenţilor.
Care a fost omul care ţi-a marcat existenţa?
Bunicii din Ardeal, cei din partea mamei. Ei m-au crescut până la vârsta de 10 ani şi cred că datorită lor sunt încrezătoare în propriile forţe şi stiu că, orice mi-aş propune, voi duce la bun sfârşit.
Cu ce te-a schimbat Franţa?
M-am maturizat, sunt mult mai raţională şi cu capul pe umeri, lucru care îi bucură foarte mult pe părinţii mei, în special pe tata, principala persoană care m-a ajutat să merg în Franţa, atât prin sprijin moral, cât şi financiar.
Se încarcă comentariile...
