Manager de spital din Suceava, despre debutul pandemiei de COVID-19: „A fost ca la Revoluţie. Debandadă totală“
0
Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou”, din Suceava, a avut ghinionul teribil să fie prima unitate medicală din ţară copleşită de SARS-CoV-2. La începutul pandemiei de COVID-19, adică la mijlocul lunii martie, sute de cadre medicale s-au infectat şi n-au mai putut munci mai multe săptămâni.
Debutul pandemiei a fost o perioadă extrem de dificilă şi pentru personalul medical, dar mai ales pentru pacienţii internaţi pentru că, înainte să vină Armata la Suceava, aproape că nu mai avea cine să-i îngrijească.
Atunci, noul manager al spitalului, Alexandru Calancea, era şeful Secţiei Cardiologie. El a mărturisit că pentru el începutul pandemiei a fost un coşmar.
„A fost ca la Revoluţie. Debandadă totală. (...) Gândiţi-vă că dintr-o dată, în plină pace, apare din necunoscut un duşman în mijlocul nostru pe care nu-l cunoaştem, nu ştim cum se răspândeşte. E foarte greu să te organizezi. Am fi avut nevoie de exemple din altă parte, dar noi am fost primii. Nici nu ne-am aşteptat la amploarea asta. Noi ne-am aşteptat să o luăm încet. Ne-am pregătit, poate că ne-am pregătit cam târziu, nu ştiu. Impactul a fost extrem de mare”, a declarat medicul Calancea.
Fostul director medical al Spitalului „Sf. Ioan cel Nou”, Valeriu Gavrilovici, a spus că, în perioada martie - mai, 90 la sută dintre medici şi 80 la sută dintre asistente şi infirmiere s-au infectat. La sfârşitul lunii martie, la serviciu mai erau aproximativ 10 la sută dintre angajaţi. Restul erau izolaţi la domiciliu sau erau internaţi cu COVID-19.
„Când a început toată nebunia, în fiecare zi pierdeam din personalul medical încât nu mai puteai face faţă actului medical. Făceam de toate. Ca medic, asistentă şi infirmieră. Am rămas fără infiermiere şi am adus din alte secţii. Făceam tot ce se poate ca să putem trata pacienţii de pe secţie”, a completat medicul.
„Am fost extrem de speriaţi“
Alexandru Calancea a mărturisit că ştia că se va infecta, motiv pentru care şi-a trimis copiii la bunici ca să-i protejeze de boală. În aprilie, şi-a făcut testul şi a ieşit pozitiv, astfel că a fost nevoit să stea acasă timp de două săptămâni. A avut noroc pentru că a făcut o formă uşoară de COVID-19.
„Ştiam că mă voi infecta, dar n-am putut să abandonez. Frica poate să-ţi spună să fugi, dar n-ai cum ca doctor. Trebuie să rămâi să lupţi cu orice armă pe care o ai în dotare. Nu trebuie neapărat să ai arma cea mai performantă, dar dacă eşti determinat s-ar putea să-l învingi. Nu neapărat că n-am avut arme, nu ştiam cu ce ne confruntăm. În acele momente rămânea tot mai puţin personal”, a completat medicul.
Au fost însă şi cadre medicale care au dat bir cu fugiţii. Alexandru Calancea spune că sunt cazuri izolate şi că cei care au putut să muncească au muncit până la epuizare, chiar şi zile în şir fără pauză.
„Am fost extrem de speriaţi. Frica ne-a cuprins şi pe noi. Ca medic, trebuie să reuşesti să treci peste această frică. Dacă nouă din linia întâi ne este frică ce vor face cei din spatele nostru care aşteptă să-i apărăm? Majoritatea colegilor au lucrat foarte mult, peste programul normal şi-au trimis familia în altă parte de frica virusului. Mulţi au muncit zile în şir fără pauză”, a arătat sursa citată.
Situaţia a început să se calmeze în prima săptămână a lunii aprilie, când Armata a preluat conducerea spitalului şi când numeroşi medici din ţară au venit la Suceava ca să dea o mână de ajutor, să-i înlocuiască pe colegii lor bolnavi sau pe cei obligaţi prin lege să stea în izolare pentru că intraseră în contact cu persoane infectate.
În prezent, spitalul este împărţit între pacienţii cu COVID şi cei neinfectaţi. De la 1 iulie, s-a deschis şi Ambulatoriul Integrat, ceea ce înseamnă că medicii intră în contact direct cu mai mulţi pacienţi neifectaţi. Unitatea medicală are reguli şi circuite clare pe care toţi trebuie să le respecte, medici şi pacienţi deopotrivă, pentru ca accidentul epidemiologic din luna martie să nu se repete.
Se încarcă comentariile...
