Cum a încercat un medic să-l omoare pe domnitorul Matei Basarab, deşi pretindea că îi tratează o rană de la genunchi
0
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, pe care a condus-o timp de 22 de ani. Chiar dacă a purtat puţine bătălii, într-una din ele a fost rănit. Un medic, aflat în slujba unităţii militare poloneze, ce se afla în Muntenia, i-a pansat rana, însă ulterior s-a descoperit că acesta de fapt a încercat să-l otrăvească pe domnitor după ce a fost plătit de boieri.
Matei Basarab (1580-1654) a fost unul dintre cei mai importanţi şi longevivi domnitori ai Ţării Româneşti, pe tronul căreia a stat timp de 22 de ani. El a rămas cunoscut în istorie mai mult pentru bisericile şi mănăstirile ridicate, decât pentru bătăliile purtate. Chiar dacă a fost implicat în puţine lupte, într-una din ele Matei Basarab a fost rănit de un glonţ la genunchiul stâng. Rana suferită i-a fost îngrijită de un medic polonez aflat într-una dintre unităţile militare poloneze din Muntenia. Ulterior, s-a dovedit că medicul polonez a încercat să-l otrăvească pe domnitor, ca urmare a unui complot al boierilor munteni.
”Sănătatea lui Matei s-a înrăutăţit mult din pricina împuşcăturii primite, glonţul găsindu-se încă în genunchi. Bărbierii, nevoind să-l chinuiască, încercară să-l tragă cu o vezicătoare pusă pe rană ca să scoată glonţul. În cele din urmă, carnea a putrezit în jurul glonţului şi i-a pricinuit mari dureri, astfel încât viaţa voievodului era în primejdie. Când principele a aflat aceasta, i-a trimis din Sibiu un bărbier vestit. Acesta i-a scos imediat glonţul, a curăţat rana şi l-a lăsat pe Matei într-o stare destul de bună, în seama bărbierului său despre care se spune că era polonez; apoi a plecat din nou acasă cu o foarte frumoasă răsplată”, aşa a descris acest episod cronicarul Georgius Krauss în Cronica Ardelenească.
Vasile Lupu, domnitorul Moldovei şi totodată duşmanul de moarte al lui Matei Basarab, a fost cel care a pus la cale, împreună cu boierii munteni, otrăvirea conducătorului Ţării Româneşti. Voievodul moldovean i-a trimis bărbierului polonez, prin intermediul boierilor uneltitori, bani şi mai multe daruri, pentru ca acesta să-i ”grăbească” sfârşitul lui Matei Basarab. Domnitorul muntean a trecut prin chinuri cumplite, deoarece otrava intrată în corp i-a umflat tot trupul, astfel că mai multe zile şi nopţi acesta nu a putut să închidă un ochi, să doarmă.
Cum a fost salvat Matei Basarab de un medic trimis în Muntenia de principele Transilvaniei?
Cum starea de sănătate a lui Matei Basarab se înrăutăţea de la o zi la alta, principele Rakoczi al Transilvaniei, aliatul de bază al domnitorului muntean, l-a trimis la Târgovişte pe bărbierul german, Iacob din Făgăraş. La vederea acestuia, medicul polonez cumpărat de boieri ca să-l otrăvească pe Matei Basarab i-a spus că starea de sănătate a voievodului muntean începe să se îmbunătăţească. În plus, acesta chiar i-a oferit medicului german 80 de florini şi i-a spus că sunt din partea domnitorului Matei Basarab, pentru deranjul avut, deoarece nu mai are nevoie de ajutorul lui.
Bărbierul trimis de principele Rakoczi a luat banii, crezând cele spuse de medicul polonez şi a plecat. La scurt timp după plecare, la câţiva kilometri distanţă de Târgovişte, Iacob din Făgăraş s-a răzgândit şi s-a întors pentru a-l vedea cu ochii lui pe Matei Basarab, deoarece se temea de repercursiunile venite din partea lui Rakoczi, dacă îi oferă informaţii false despre prietenul său Matei.
Medicul german s-a întors la curtea domnitorului, acesta l-a primit cu bucurie şi i-a cerut să-i vadă rana. Iacob şi-a dat seama că leziunea provocată de glonţ era plină cu otravă, astfel că a curăţat rana şi a rămas alături de voievodul muntean să vadă cum reacţionează la noul tratament aplicat. În scurt timp, Matei Basarab a început să se simtă mai bine, a putut să doarmă după şase zile de chin şi chiar i-a revenit şi pofta de mâncare.
”A doua zi, când bărbierul voia să-şi ia rămas bun de la Vodă şi mulţumi pentru darul primit, Matei rămase uimit de acest fapt şi vru să cunoască povestea în amănunt şi pricina pentru care bărbierul voia să-l părăsească în această nevoie. Acesta îi povesti atunci toate întâmplările cu bărbierul polonez şi dezvălui toată povestea oblojelii otrăvite. Bărbierul polonez fu pe dată înhăţat. Căzând în genunchi, ceru îndurare şi destăinui noua trădare a boierilor şi felul cum ei îl ameninţaseră cu moartea dacă nu-l omoară pe Matei. Când Vodă află cele întâmplate, porunci prinderea boierilor, care nu se aşteptau la aceasta, fiindcă fuseseră liniştiţi de bărbier că doctorul lui Rakoczi plecase. Dacă Dumnezeu vrea să dea la iveală o urzeală, el găseşte repede mijloacele potrivite”, a mai arătat cronicarul Georgius Krauss.
Aflând de trădarea pusă la cale de boierii săi, Matei Basarab a dat ordin să fie prinşi şi închişi cei 11 boieri trădători şi medicul polonez. Acesta din urmă şi o parte dintre boieri au fost ucişi, în timp ce celorlalţi uneltitori au fost lăsaţi fără avere.
Matei Basarab a murit ani mai târziu, pe 9 aprilie 1654, la Târgovişte, după o viaţă agitată. Mormântul său se află în pronaosul bisericii Mănăstirii Arnota din judeţul Vâlcea.
Se încarcă comentariile...
