Statistici istorice: câţi oameni ştiau să scrie şi să citească în Bărăganul interbelic

Potrivit istoricilor, în epoca interbelică rata analfabetismului în România era ridicată FOTO: arhiva adevarul.ro

Deşi cifrele despre rata analfabetismului la nivel naţional încă ne sperie, procentul este infim comparativ cu alte epoci din istoria României. În perioada interbelică, de exemplu, peste 6 milioane de români, cei mai mulţi tineri peste 20 de ani, aveau probleme cu scrisul şi cititul. Şi în Bărăganul acelor vremuri neştiutorii de carte existau în număr mare.

6 milioane de români erau analfabeţi

Datele cu privire la nivelul de educaţie al românilor din perioada interbelică sunt precizate în „Anuarul statistic al României” din perioada 1938 – 1940.

Documentul oficial prezintă în ansablu aspecte legate de modul în care românii reuşeau să acceseze educaţia. Cifrele de atunci arată faptul că nivelul de educaţie era unul extrem de scăzut.

Deşi foarte mulţi istorici definesc perioada interbelică drept una extrem de înfloritoare pentru ţara noastră, realitatea cifrelor combate aceste teorii.

Din punct de vedere al educaţiei, peste 6 milioane de români erau, potrivit documentului oficial amintit mai sus „neştiutori de carte”, adica, în termenii de astăzi analfabeţi.

Cea mai mare rată a analfabetismului în rândul populaţiei interbelice cuprindea segmentul de vârstă 20 – 64 de ani. Peste 4 milioane de românin din această categorie de vârstă, spun datele din documentul istoric oficial, nu ştiau să scrie şi să citească.

Ialomiţa, restanţă la educaţie

Zona Bărăganului a fost la rândul său lipsită de acces facil la educaţie. Aceleaşi date statistice arată faptul că dintr-un total de peste 200 de mii de oameni care ar fi trebuit să meargă la şcoală, 100 de mii erau analfabeţi, adică „neştiutori de carte”.

Chiar şi cei care mergeau la şcoală ajungeau să renunţe la ea după primele patru clase. Aşa se face că la liceu ajungeau puţin peste o mie de elevi, iar mai departe, cursurile universitare, erau frecventate de câteva sute de ialomiţeni. O situaţie similară se petrece şi în zilele noastre.

Deşi la scară mult mai mică decât în urmă cu un secol, Ialomiţa continuă să fie fruntaşă între judeţele cu cea mai mare rată a analfabetismului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Ialomiţa ocupa locul trei la nivel naţional în ceea ce priveşte analfabetismul. 8000 de cetăţeni ai judeţului nu ştiau să scrie şi să citească.