Cum se finanţează corect din fonduri europene o afacere la sat. „Dacă nu ştii ce vrei, ai toate şansele să dai banii înapoi“

Deloc puţini sunt cei care au avut curaj să dezvolte o afacere în mediul rural FOTO: arhiva Adevărul

Afacerile la ţară, indiferent că e vorba de agricultură sau de alte domenii, sunt bine finanţate prin programe europene, dar, spun consultanţii, nu sunt chiar pentru toată lumea.

„Foarte mulţi vin şi întreabă ce programe sunt, ce bani se dau. Îi întrebi ce s-au gândit să facă şi se uită ciudat la tine. «Păi, spuneţi-mi dumneavoastră ce pot să fac, pentru ce se dau bani!»“, spune Ion Păunel, reprezentantul unei firme de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene pentru mediul rural.

Asta pentru că s-a dus vestea că atât fermele, cât şi diversele afaceri din mediul rural sunt foarte bine finanţate, lucru confirmat şi de consultant, care spune, însă, că e nevoie să cunoşti atât domeniul accesării fondurilor europene (iar dacă nu-l cunoşti, să-ţi alegi bine consultantul), cât mai ales să cunoşti foarte bine domeniul în care vrei să prosperi. „Nu prea merge cu – am auzit că se câştigă bine dacă-ţi faci frizerie – dacă nu ştii nimic despre asta. Ai toate şansele să dai banii înapoi sau să dai chix“, spune Păunel, explicând care sunt paşii.

Condiţii de bază

Dacă nu ai împlinit încă 41 ani (la data depunerii cererii) şi vrei să dezvolţi o fermă, prima dată va trebui să te interesezi de numărul de S.O. .Submăsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), îţi permite să încasezi între 40.000 şi 50.000 euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei. La început vei primi 75% din sumă, cu obligativitatea ca în cel mult trei ani, pentru a încasa şi cei 25% rămaşi, să dovedeşti că ţi-ai îndeplinit planul de afaceri asumat şi că ai comercializat produse ale căror valoare se ridică la cel puţin 20% din suma primită.

Pot accesa măsura chiar şi tineri care au absolvit doar şcoala gimnazială. O condiţie obligatorie este însă să ai domiciliul în mediul rural sau să se te muţi acolo în cel mult 9 luni de la semnarea contractului.
Dimensiunea exploataţiei influenţează nivelul ajutorului pe care îl poţi solicita. Dacă în sesiunile trecute ale PNDR era vorba de UDE-uri (unitate de dimensiune economică), acum se vorbşte de SO-uri (valoarea producţiei standard, din engleză – standard output), termeni pe care ţi-i va „traduce“ consultantul. Obligaţia este ca prin proiect să realizezi cel puţin 12.000 S.O., lucru deloc greu.

„Un hectar cultivat  cu grâu, de exemplu, are 500 SO-uri, un hectar de legume în câmp – 7.113, un hectar de solar – 37.209 SO-uri şi aşa mai departe. Cu 33 ari de solar, de exmplu, ai acoperit această valoare“, spune consultantul, care menţionează că îţi va fi măsurată întreaga fermă, însemnând că totul va fi calculat în SO-uri, de la cultura în câmp, la ferma de vaci, cultura de legume în câmp şi în solar etc. Recomandarea consultanţilor este, însă, aceea de a tinde către un punctaj cât mai bun, pentru că proiectele vor fi evaluate, iar şanse de finanţare au cele cu punctajul cel mai mare, altfel vei rămâne cu un proiect eligibil, dar nefinanţat. Banii pe care îi primeşti îi poţi folosi doar pentru achiziţii de utilaje şi echipamente noi.

Pot accesa astfel de fonduri fermierii care nu au mai mult de 24 luni de când sunt înregistraţi la APIA cu forma juridică PFA, II sau IF, chiar dacă anterior, ca şi persoană fizică, au avut relaţii cu APIA. Ferma poate fi deţinută în proprietate, în arendă, în concesiune, chirie sau oricare altă formă recunoscută de legislaţia în vigoare.

Bani şi pentru afaceri non-agricole

Tot din fonduri europene poţi primi bani frumoşi pentru afaceri dezvoltate în mediul rural care nu au legătură cu agricultura, sumele care se acordă fiind chiar mai mari. Este vorba de submăsurile 6.2 -„Înfiinţare activităţi non-agricole“  (se acordă sume între 50.000 şi 70.000 euro)şi  6.4 – „Modernizare activităţi neagricole“ (până la aproximativ 200.000 euro). Diferenţa, în cazul acestor măsuri, este partea de co-finanţare pe care solicitantul trebuie să o asigure, în schimb nu se mai pune condiţia de vârstă.
În cadrul submăsurii 6.2 se finanţează foarte bine, exemplifică Ion Păunel, cabinetele medicale, umane şi veterinare, agropensiunile, unităţile de producţie etc.  Atât sediul firmei, cât şi întreaga activitate pentru care s-a solicitat finanţare va trebui, în schimb,să fie în mediul rural. Partea de co-finanţare variază între 10 şi 30%.

„Bătaia este foarte mare şi e bine ca cei care vizează dezvoltarea unei afaceri non-agricole să încerce să adune un punctaj cât mai mare. Şi în cazul acestor submăsuri se impune condiţia ca produsele obţinute şi comercializate să reprezinte cel puţin 20% din valoarea sprijinului“, spune consultantul. Cine îşi face calculul că poate încasa prima tranşă, de 75% din valoarea totală, şi se poate lipsi de cei 25% rămaşi, uitând de angajamentele asumate, este în eroare, mai spune Păunel, pentru că afacerea va fi monitorizată timp de 60 luni de la data semnării contractului (solicitantul nu poate renunţa la afacere în acest interval), iar în urma evaluării se va stabili cât din planul de afaceri a fost îndeplinit şi se va acorda procentul aferent, retrăgându-se, dacă este cazul, anumite sume.

„Alegerea consultantului este foarte importantă. La fel de importantă este consultarea site-ul AFIR, instituţia care finanţează, pentru că simpla informare de pe Internet, aşa, de oriunde se vinde iluzia „afacerii la cheie“ s-ar putea să coste mult. Pe Internet apar date vechi, iar lucrurile în acest domeniu se schimbă de la o sesiune la alta, nu mai sunt valabile informaţiile de acum trei ani, să zicem“, a mai spus Păunel.