Costul standard per elev îi scoate pe pensionari de la catedră. Şef IŞJ: „Cât a mers, a mers, poate nu mai merge şi şcoala preferă un cadru didactic tânăr“

În fiecare şcoală se fac analize drastice în aceste zile şi se caută soluţii pentru scăderea cheltuielilor FOTO: arhiva Adevărul

Deşi banii care se adună la şcoli din costul standard/elev niciodată nu au fost suficienţi, pe şcoli este o şi mai mare presiune de la începutul acestui an, de când plata salariilor se face din nou prin intermediul ministerului, directorii fiind avertizaţi că vor fi nevoiţi să se încadreze în buget.

Şefii din Ministerul Educaţiei şi subordonaţii lor din inspectorate recunosc foarte greu că banii de salarii şi pentru cheltuielile administrative ale şcolilor nu ajung şi că se caută cu disperare soluţii pentru încadrarea în bugete. Directorii au fost sfătuiţi să regândească încadrările, să vadă de unde ar putea tăia din cheltuieli şi să pună soluţiile pe masă. Aşa s-a ajuns la situaţia în care se discută despre profesori tineri, nu neapărat din dorinţa de a împrospăta colectivul şi de a aduce elan echipei, ci pentru că salariile acestora nu apasă la fel de greu bugetul. La polul opus, situaţiile în care profesorii pensionari sunt menţinuţi ani buni la catedră, chiar şi în şcoli în care ar exista şi alte soluţii, ar putea să nu se mai regăsească din anul şcolar viitor.

„Fiecare unitate îşi face o analiză“

„Noi nu avem comasări şi alte lucruri de genul ăsta, s-a preluat greşit. Fiecare unitate îşi face o analiză. Dacă cumva va fi undeva vreo problemă, da, dar nu este o soluţie pe care să o aplicăm aşa... Am estimat cam câte  unităţi nu se încadrează în buget, iar cifra este 30%, dar nu se încadrează nu de acum, ci dintotdeauna, doar că nu se mai poate merge la infinit aşa. Asta e, populaţia şcolară scade an de an...

Nu sunt probleme foarte mari pe rural, în urban avem noi probleme. Se poate rezolva la nivelul şcolii. Dacă ai două clase cu 14 elevi, faci una cu 28. La noi nu se pune problema de afectare a titularilor. Poate dispar din orele la plata cu ora, dar nu că dispar din normele titularilor, chiar nu e cazul. E adevărat, trebuie să fim mai atenţi şi la pensionari. Ce se poate - se poate, cât a mers - a mers, poate nu mai merge şi şcoala preferă un cadru didactic tânăr, cu un salariu mai mic, sunt speţe şi speţe. Dacă e pensionar şi urmează clasa a IV-a e normal să-l păstrezi, pentru continuitate, dar dacă are clasa a IV-a nu ştiu dacă mai e normal să-l păstrezi să ia clasa pregătitoare“, a declarat inspectorul şcolar general-adjunct al IŞJ Olt, prof. Mariana  Gheorghe.

„S-a avut grijă ca acest sistem să devină neatractiv pentru cei care au chemare, au har, şi care pleacă să culeagă căpşuni“

Părerile despre continuarea activităţii la catedră a profesorilor pensionabili sunt împărţite, cu atât mai mult cu cât există în Parlament, încă din 2011, un proiect de lege care prevede posibilitatae ca dascălii să ceară pensionarea cu trei ani înainte de a îndeplini vârsta standard, fără să fie penalizaţi, argumentat de faptul că activitatea la catedră presupune un consum psihic extraordinar. Pe de altă parte, pe legislaţia în vigoare dascălilor li se permite să solicite prelungierea dreptului de a preda, în anumite condiţii (să aibă cel puţin 25 de ani vechime la catedră, catedra să fie viabilă etc.), încă trei ani după îndeplinirea vârstei standard de pensionare.

Liderul Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ, prof. Şerban Chiosan, care se află în ultimul an la catedră, spune că a costatat că doar în 15% din cazuri menţinerea la catedră a pensionarilor şi-a dovedit eficienţa. „Menţinerea pensionarilor la catedră e cu dus şi întors. Şi eu mă pensionez la sfârşitul acestui an şcolar. Consider că a venit vremea celor care - poate unii mai puţin pregătiţi decât generaţia noastră, conform anumitor păreri, şi nu vreau să jignesc pe cineva spunând asta - trebuie să-şi ia meseria în mâini. Mulţi pensionari rămân la catedră pentru acel venit mai mare, însă utilitatea pentru învăţământ este sub 15%, în majoritatea situaţiilor pe care le-am văzut. Se stă la catedră să nu facă elevii gălăgie, unii sunt depăşiţi de posibilităţile actuale de lucru, trebuie să recunoaştem că generaţiile actuale de elevi sunt diferite. Ce pretenţii de adaptare, de schimbare dinamică la cerinţele actuale să ai de la un om de 66 de ani, comparativ cu un tânăr care optează acum pentru cariera didactică, chiar dacă tânărul nu este el atât de bine pregătit.

Pensionarul este o soluţie pentru cazurile în care nu găseşti personal calificat, pentru că de-a lungul anilor s-a avut grijă ca acest sistem să devină neatractiv pentru cei care au chemare, au har, şi care pleacă să culeagă căpşuni, descurajaţi de salariile mici“, a declarat liderul sindical.

Şcolile menţinute „artificial“ în viaţă îşi închid porţile, angajaţii pleacă la pensie cu tot cu post

Deşi, ţin să sublinieze cei aflaţi în fruntea învăţământului, nu trecerea plăţii salariilor din nou în sarcina ministerului a generat asta, în şcoli se vor face evaluări dure. Cum numărul de elevi scade constant, lucru  confirmat de statistici, din toamna viitoare vor fi şi mai puţine clădiri de şcoală deschise elevilor. Un astfel de exemplu este şcoala din Româna, arondată Şcolii nr. 1 Balş. „Dacă rămân opt copii în tot gimnaziul, în patru clase, nu e normal să rămână şcoala. Au şcoala de centru, Şcoala 1 Balş, au şi microbuz,  şi cei din cartierele mărginaşe preferă de ani de zile să meargă în centru, unde învaţă câte 20 şi ceva în clasă, nu la simultan. De regulă, şcolile din urban n-au voie simultan, dar am zis – hai, să acceptăm. Şi nu mai vor nici părinţii. Orium, şcoala a venit cu propunerea, cred că aveau un singur titular, care vine la centru, nu vor fi probleme“, a declarat inspectorul şcolar general-adjunct Mariana Gheorghe.

O altă şcoală care va avea aceeaşi soartă, din toamnă, este cea din Comani, Drăgăneşti, pe când în alte şcoli se pune problema reducerii numărului de clase. O altă soluţie s-a adoptat la Caracal, unde o şcoală în care, cum se întâmplă în multe altele din mediul urban, predau foarte mulţi profesori cu vechime şi grade didactice mari, a fost desfinţată administrativ, ciclul preprimar şi primar fiind arondat unei şcoli, în timp ce ciclul gimnazial a revenit alteia. Deşi elevii învaţă în aceeaşi clădire, administrativ şcoala are o altă subordonare. „Profesorii sunt aceiaşi, salariile sunt la fel, doar că povara acum se împarte între alte două şcoli“, a explicat liderul Şerban Chiosan.

Liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Olt, prof. Ionel Barbu, totodată  prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, atrage atenţia că la nivel naţional se face în aceste zile o analiză a situaţiei şi că sindicatele nu vor accepta nicio măsură care s-ar putea impune cu nerespectarea legii, indiferent că e vorba de dimensionarea claselor sau de încadrarea cu personal didactic. „Situaţia este din păcate generală, chiar în acest moment ascultăm ce se întâmplă în fiecare judeţ în parte şi vom veni cu un punct de vedere. Din punctul nostru de vedere, nu prea este în regulă să începi să faci educaţie în funcţie de câţi bani ai“, a declarat prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“.

Cert este că directorii şolilor sunt în cea mai grea situaţie. În mediul urban problemele cu încadrarea în buget apar în şcolile recunoscute ca având colective de profesionişti, oameni cu vechime în profesie, cu gradaţii de merit, de unde şi rezultatele de excepţie în rândul elevilor. Salariile profesioniştilor atârnă însă greu în fondul de salarii şi dezechilibrează bugetele. În şcolile din mediul rural problemele vin din numărul tot mai mic de elevi, iar cum unităţile sunt finanţate conform costului standard/elev, acesta, deşi mai mare în rural, nu acoperă în totalitate cheltuielile.

„Mi-e greu să mai înţeleg anumite opinii. Când salarizarea s-a trecut în sarcina primarilor, ne plângeam că suntem la mâna lor, acum nu e bine că am revenit la minister. În costul/elev nu ne-am încadrat niciodată, nici când plătea ministerul, nici când am trecut la primării, nici acum. În fiecare an s-a aşteptat rectificarea, în fiecare an a venit, nu este nimic nou“, a mai spus inspectorul şcolar-general  Mariana Gheorghe.

La Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ din Slatina, cotată drept cel mai bun gimnaziu din oraş, cheltuielile depăşesc bugetul alocat, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, o lună şi jumătate din an rămânând descoperită. Directorul şcolii, prof. Gabriela Constantinescu, spune că problema este tratată cu toată răspunderea. „Noi nu ne încadrăm, doar ce-am făcut calcule zilele astea. Avem 656 de elevi şi nu ajung banii, având în vedere că avem în majoritate profesori cu gradul didactic I şi gradaţii şi se consumă foarte mult din fondul financiar al şcolii. Nu avem de unde să tăiem, aşteptăm rectificarea bugetară, tot la rectificare s-a rezolvat problema şi anul trecut, dar vom renunţa şi la un post de femeie de serviciu. Avem o doamnă care se pensionează la sfârşitul lunii martie şi va ieşi cu post cu tot. Avem un singur posibil pensionar, dar la solicitarea şcolii a făcut cerere pentru încă un an să rămână peste vârsta standard de pensionare. A fost solicitarea noastră, a şcolii, pentru că este un profesor deosebit“, a declarat directorul.

Sunt, însă, în judeţ şi unităţi şcolare care de-a lungul anilor au renunţat la internat, la cantină, dar au păstrat posturile şi oamenii care le deserveau, iar astfel de speţe sunt în special vizate, a mai spus şefa IŞJ Olt.