FOTOGALERIE Criza iberică goleşte autocarele spre Spania

Criza economică îşi face simţită prezenţa tot mai acut. Plecările oltenilor în Spania au atins cele mai mici cote din ultimii ani.

Dacă, până anul trecut, se înregistrau câteva zeci de solicitări pentru bilete “dus” în Spania în fiecare săptămână, acum numărul celor care vor să plece în Peninsulă a ajuns la maximum 4-5.
Reprezentanţii firmelor de transport internaţional de persoane din Slatina spun că situaţia este cauzată de criza economică care a afectat şi Spania. “De la o săptămână la alta se observă cum tot mai puţine persoane vin la noi şi ne solicită bilete pentru plecări în Spania, dar nu numai, însă Spania este de departe cea mai căutată destinaţie pentru cei care pleacă la muncă acolo. De exemplu, luna trecută am avut în jur de 20 de bilete vândute, număr pe care anul trecut îl făceam lejer într-o săptămână. Săptămâna trecută iarăşi am avut doar patru bilete “dus”. Din fericire avem mai multe puncte de lucru până la ieşirea din ţară şi mai umplem autocarul, că altfel am închide firma. De vină este criza asta care a lovit şi Spania, aşa că românii noştri încep să nu mai fie căutaţi şi apreciaţi ca înainte, sunt favorizaţi cetăţenii spanioli şomeri”, a declarat Andreea Lupu, operator firmă de transport internaţional din Slatina.
Un bilet “dus” spre Spania costă acum 80 de euro, adică echivalentul a 340 de lei, iar drumul durează trei zile.

Click pe poze pentru GALERIE FOTO !

“Sper să nu fii găsit pe altul în locul meu”

Majoritatea oltenilor celor care continuă să plece peste hotare sunt cetăţeni care  au mai fost plecaţi la muncă în Spania şi care au ajuns să cunoască mulţumitor limba pentru a se descurca. Sorin Albu are 28 de ani şi munceşte pe meleaguri spaniole de trei ani. Ştie limba şi, mai mult, a reuşit ca anul trecut să obţină permisul de şedere legală, lucru care îl ajută să-şi menţină locul de muncă şi să aibă o grijă în minus. Sosit în ţară în concediu pentru două săptămâni, acesta se pregătea zilele trecute să se întoarcă la muncă, undeva într-un orăşel din suburbia Madridului.
“Ce pot să vă spun este că e tot mai greu. Spaniolii au început să nu îi mai caute pe români pentru muncă, ci pe ai lor, asta şi din cauză că şomajul a crescut serios în ultimele şase luni. Din fericire pentru noi, şomajul la ei este unul care le permite să stea acasă o perioadă bună şi să şi trăiască decent, nu este ca la noi, prăpăd. Dacă nu mi-aş fi văzut fiica de doi ani, nici nu aş fi venit în ţară pentru că mă întorc cu emoţii acum la muncă, sper să nu fii găsit pe altul în locul meu. Lucrez în amenajări interioare şi nu este aşa de greu de înlocuit un om, dar mă înţeleg bine cu şefu’ meu, e un spaniol de treabă cu care m-am înţeles mereu bine şi nici nu i-am dat motive să fie nemulţumit de munca mea”, a spus acesta.
Că lucrurile nu mai sunt pentru români cum erau în Spania până acum doi-trei ani o confirmă şi un alt oltean, originar din comuna Brebeni, şi el pe picior de plecare. “Am revenit pentru o săptămână în ţară, mă săturasem să vorbesc cu ai mei numai la telefon. Eu lucrez ca vânzător la un magazin de familie din Toledo, îmi este bine pentru că îmi văd de treabă, dar am vorbit cu amici de-ai mei din Madrid şi alte oraşe mari din Spania şi mi-au spus că s-a cam revenit la situaţia când românii erau ocoliţi din cauza ţiganilor care făceau numai rele. Acum nu prea mai sunt ţigani ca înainte, dar sunt alte probleme: sunt tot mai mulţi şomeri şi la ei, iar un spaniol preferă să lucreze mai degrabă cu unul de-al lui decât cu un străin. Nu ştiu, probabil că fiecare e cu norocul lui. Oricum, nici aici în ţară nu e de venit pentru că nu se compară cu ce este acolo, unde totuşi parcă ai mai multe ocazii să îşi găseşti de muncă şi, chiar dacă munca este grea, banii îţi permit să te întreţii, pe când la noi e imposibil. Soţia lucrează la stat şi cu salariul ei de cinci milioane (500 lei, n.r.) nu am fi putut să ne descurcăm”, a spus şi Nicolae Burtea.