Sibiu: Niculae Bota, vânzătorul de antichităţi neobişnuite

La consignaţia cu antichităţi patronată de Niculae Bota colecţionarii găsesc cele mai neobişnuite curiozităţi, de la oliţe de noapte la pompă de vin din secolul al XIX-lea.

La magazinul de antichităţi al lui Niculae Bota se găsesc cele mai ciudate obiecte ce au fost create în epocile apuse. Asta îl şi face deosebit de celelalte consignaţii de antichităţi, pentru că Niculae, sau, mai simplu, Nicu, lucrează şi în acest sistem. "Multe din obiectele pe care le vând sunt în timp consignaţie, adică proprietarul obiectului îşi ia banii după vânzare", explică Niculae Bota. Omul spune că la magazinul său vin cel mai des colecţionarii, în mare parte localnici şi foarte rar turişti. 

"Zholadk colecţionează oliţe de noapte!"
Din 2001 de când a deschis magazinul, lui Nicu i-au călcat pragul şi celebrităţi, printre care mulţi oameni de cultură. "Andriy Zholdak, regizorul de teatru ucrainean, de fiecare dată când vine la Sibiu, trece pe aici să cumpere câte ceva. El este colecţionar de oliţe de noapte, aici a găsit nişte piese foarte frumoase. Şi Caramitru a venit de multe ori, el este interesat în special de obiecte rustice. Dinescu a cumpărat o dată o presă de carte, altă dată un aparat de fotografiat cu burduf", îşi aminteşte Nicu Bota. Anticarul mai "are" un colecţionar care caută pe rafturile magazinului de antichităţi doar scule, altul care colecţionează degetare sau un colecţionar de solniţe.

Vinde multe antichităţi ciudate
"Şi atunci, aduc toate ciudăţeniile. Supiere, sonerii de sufragerie cu care stăpânii chemau femeia de serviciu, foarfece pentru ou, degetare, solniţe şi oliţe de noapte din porţelan. Oliţele sunt foarte căutate", declară anticarul. Dar în magazin se găsesc şi multe alte obiecte, orologii, pendule, piese de mobilier, majoritatea exponate ale stilului Art Nouveau. "Este stilul care îmi place mie. A fost o revoluţie a tinerilor care s-au debarasat la sfârşitul secolului XIX de trecutul încărcat al barocului, al rococoului. Obiectele au o linie unduioasă, îmi place asta. Şi acasă am astfel de decoraţiuni", spune încântat Nicu Bota.

A fost fotograf în perioada comunistă
Pe rafturile magazinului lui domnului Nicu se găsesc şi aparate de fotografiat. Tocmai acestea au şi fost primele obiecte cu care el împreună cu soţia au început afacerea cu antichităţi. "Am avut o colecţie de opt aparate cu burduf din perioada anilor '20-'30. Mi-am rupt-o din inimă, dar am vândut-o din nevoie. Am mai oprit totuşi un aparat, îl am acasă", îşi aminteşte omul. Nicu Bota a fost fotograf timp de 15 ani în perioada ceauşistă, la fabrica din Mârşa. "Eram încadrat ca fotograf la fabrică unde făceam cărţile tehnice, reclamele la autobasculante şi la alte produse care se fabricau acolo şi fotografiile pentru propaganda comunistă. Făceam portrete fruntaşilor, dar şi codaşilor din întreprindere", declară Nicu.

I s-a cerut să retuşeze poza lui Ceauşescu
Chiar îşi aminteşte că l-a fotografiat pe însuşi dictator, fiind singurul fotograf acreditat la o vizită a lui Ceauşescu la fabrică. "Ştiu că atunci a suflat vântul şi i-a dat o şuviţă de păr într-o parte. Am mers la Bucureşti cu teancul de vreo 100 de poze şi cei din staful lui au ales câteva poze şi au spus să le retuşez, la şuviţa de păr, la o cută de la palton. Dar eu am expus pozele neretuşate, pe riscul meu, bineînţeles. Nu am putut niciodată să fac retuşuri la poze", încheie Nicu.

Aleargă săptămânal
Nicu Bota îşi păstreze un stil de viaţă sănătos. "Îmi place atletismul. Alerg 10.000 de metri, o dată pe săptămână. Timpul nu-mi permite să fac asta mai des. Nici de concediu n-am mai avut timp de şase ani de zile."

Jos cu mitocănia
"Nu-mi place să văd un om fără şosete. Este greţos. Nu-mi place mitocănia. Când ies pe stradă şi aud bărbaţii cum vorbesc. Mă doare", declară Niculae Bota.

Mai are sibianul bani pentru antichităţi în plină criză?
N.B.: Este o perioadă urâtă de tot. Situaţia s-a schimbat dramatic în ultimele luni, nu mai cumpără aproape nimeni, oamenii nu mai vor deloc să achiziţioneze antichităţi.
Şi atunci, ce mai munciţi?
N.B.: Tot timpul este de muncă. Mereu apare câte un obiect de care nu ştie nimeni ce este. Nici proprietarul, nici cei de la muzeu. Şi se întâmplă, cum am avut un caz, să intre în consignaţie la ceva timp după o cucoană care a vizitat Valea Loarei şi ştie exact ce este acel obiect.

Profil
Născut: 5 mai 1949, Bucureşti
Educaţie: Şcoala Postliceală
Ocupaţie: Administrator firmă de antichităţi
Familie: Căsătorit, are un copil