Sibiu: Adrian Bârsan, cel ce ţine cepul vinului vrâncean

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se face un deceniu de când Adrian Bârsan lucrează printre butoaie de stejar pline cu vin de Panciu. Nu numai că-l vinde, dar sibianul şi degustă vinul zilnic, pentru a-i testa proprietăţile organoleptice.

Vinul este licoarea cea mai accesibilă românilor. Iar dacă ne referim la vinul vrac, se înţelege că preţul este cel care îl face să fie la îndemâna oricui. Şi cum românilor le-a intrat în cap ideea că doctorii cardiologi îl recomandă ca pe un elixir, aceştia au trecut pe vinul roşu cu gândul la sănătate. Nu ştim cât de sănătoşi au devenit clienţii vinăriei de pe strada Pânzarilor sau cât ţin aceştia la măsură atunci când beau vin. Ştim însă că Adrian Gheorghe Bârsan, cel care se ocupă de gestiunea vinăriei şi care vinde băutura direct din butoaie, lucrează cu vinul de aproximativ zece ani, îl degustă zilnic şi este sănătos tun.

Degustatul zilnic face parte din îndatoririle sale
„De mai bine de nouă ani şi jumătate vând vin la această vinărie. Nu numai că ţin gestiunea vinăriei şi vând clienţilor, dar îl şi degust. Eu sunt obligat ca în fiecare dimineaţă să-l gust, să văd dacă este aşa cum trebuie. Înainte nu aveam aer condiţionat şi era cald acolo unde ţinem butoaiele de vin. Eu trebuia să-l gust să văd dacă este la fel de bun. Cum să vină clientul şi să spună că vinul nu este bun, că e tulbure sau mai ştiu eu ce? Bine, acum avem aer condiţionat, dar tot îl degust dimineaţa”, explică Adrian Bârsan. Vinul este bun, că e din podgoriile vrâncene de la Panciu, iar asta îl recomandă ca pe un produs de calitate oamenilor. Mă interesez dacă au crescut vânzările de când cu recesiunea, atâta timp cât vinul vrac este cel mai ieftin vin disponibil pe piaţă: între 3,5 şi 4 lei. Adrian nu vrea să vorbească despre vânzări, consideră că nu-i bine să dea din casă. „Nu vorbim despre asta. Un singur lucru vă spun. Eu nu amestec criza, dar întotdeauna pe la mijlocul verii cresc vânzările”, precizează Adrian.

„Pentru înmormântări se cumpără alb demisec!”

Vânzătorul ne mai spune că vinul vrac se vinde deopotrivă în cantităţi mari, de zeci de litri, pentru petreceri ori evenimente tradiţionale din viaţa unui om, cât şi „la litru”, fiind mulţi clienţi care vin aproape zilnic la vinărie. „Sunt şi oameni care vin să cumpere o jumătate de litru. Ce ştiu eu, atât le trebuie. Dar sunt şi aceia care iau zeci de litri pentru petreceri”, mai spune omul. Vinul roşu Merlot este ales pentru petreceri restrânse şi chefuri studenţeşti. Adrian mai spune că la înmormântări şi parastasuri oamenii beau demisecuri iar pentru nunţi comanda este în cea mai mare parte a cazurilor de jumi-juma. Adică jumătate din cantitate alb sec, cealaltă jumătate demisec. Lucrând de un deceniu printre butoaie şi miros de vin, Adrian n-are cum să nu fie un fan al licorii lui Bachus. La serviciu, unde are mai mult alb, preferatul lui este cel demisec. „Acasă am roşu, de acela beau. Am o boltă mică, fac cam trei damigene, cât să mă ţină până la următoarea recoltă”, încheie omul.

Îi plac porumbeii

„Am câţiva porumbei acasă, îi cresc de plăcere. Mai am şi nişte păsărici mici, numite zebre. Sunt foarte frumoase. Când eram mai tânăr creşteam canari, am câştigat cu ei mai multe concursuri de frumuseţe pe ţările socialiste”, povesteşte Adrian.
Nu-i plac înjurăturile

„Nu-mi plac oamenii care vorbesc urât. Şi aici vin clienţi care jignesc, înjură, cred că unii sunt şi băuţi. Eu le zic să fie respectuoşi şi dacă nu înţeleg de vorbă bună, îi dau afară. Nu-mi plac nici aceia care lovesc animale...”, declară vânzătorul.

Este o tipologie a clientului de vin la vrac?
A.B.:
Nu vă speriaţi, dar vin şi foşti colonei şi generali. Nu că-s zgârciţi sau n-au bani, dar chiar le place vinul de la noi. Adică îmi dau seama care sunt zgârciţi, că se uită şi la ultimul bănuţ, dar nu şi ei. Vin şi femei, tineri, mai bogaţi, mai sărmani... de toate felurile. Oricum, 95% dintre ei sunt respectuoşi.
Ce vă place şi ce nu în Sibiu?
A.B.:
În oraş îmi place totul, dar nu şi strada mea, Gheorghe Şincai. Trebuie reabilitată. Acolo m-am născut, m-am mutat pentru o perioadă în Vasile Aron şi m-am întors pe Şincai după moartea părinţilor. Nu am vrut să vând casa la care au muncit părinţii mei.

Profil
Născut:
12 ianuarie 1952, Sibiu
Educaţie: Şcoala de Ucenici în Poligrafie; Şcoala de Lăcătuş Mecanic
Ocupaţie: Gestionar şi vânzător de vin
Familie: Căsătorit, are un copil

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite