Relaţia lui Iohannis cu jurnaliştii. Cum şi-a ales preşedintele numai purtători de cuvânt cu probleme: de la Mirela din Primăria Sibiu la Tatiana din Cotroceni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Proaspăt numită în funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Tatiana Niculescu Bran a stârnit un val de controverse după ce s-a plâns, într-o postare pe Facebook, de mobilierul de la palatul Cotroceni, dar şi de lipsa cantinei. La Sibiu, Klaus Iohannis a avut un purtător de cuvânt care a răspuns de multe ori extrem de greoi solicitărilor presei.

Tatiana Niculescu Bran, purtătorul de cuvânt al preşedintelui ales, a stârnit extrem de multe controverse în spaţiul public după ce, într-o postare publicată de Facebook şi intitulată ”Cotroceni – 25 de ani de “baronizare” s-a plâns, printre altele, de mobilierul de la Palatul Cotroceni, dar şi de lipsa unei cantine. 

”Palatul Cotroceni a devenit reşedinţa preşedinţiei României imediat după 1989, odată cu preluarea puterii de către Ion Iliescu. Multe birouri mai păstrează încă mobilierul vetust din vremea comunismului, covoare înflorate pe fond roşu închis, perdele grena, canapele cu perne de catifea de un gust îndoielnic şi, peste toate, mirosul îmbâcsit al hotelurilor comuniste. Te aştepţi ca, dând la o parte colţul unei cortine care acoperă o uşă, să găseşti, expus la loc de cinste, vreun portret al lui Nicolae Ceauşescu. Opulenţa unor birouri imense şi întunecate se combină cu starea precară a instalaţiilor sanitare. 

Pe holuri, doamne în halate au aerul că trebăluiesc de zor. Nişte oameni copleşiţi de respect deschid şi închid uşi. Unde sunt portari ceremonioşi, te-ai aştepta să fie şi pitari, paharnici, medelniceri, stolnici ori cluceri. Dar la Cotroceni nu se mănâncă, deşi angajaţii administraţiei petrec 10-12 ore pe zi la locul de muncă. Nu există cantină, nu există nici măcar un chioşc cu napolitane expirate şi Coca-Cola. În schimb, dacă ţi-e sete, formezi un număr de interior şi cineva soseşte cu o tavă pe care se află o sticlă cu apă şi un pahar. “Permiteţi să mă prezint: sunt cutare (plus grad SPP) şi v-am adus apa. Vă rog să semnaţi acest bon.” Şi semnezi bonul de plată din care rezultă că ai consumat la data de... o sticlă cu apă. 

Cei care au lucrat prin birourile preşedinţiei de-a lungul a 25 de ani vor fi trăit cu satisfacţie această coregrafie a stăpânirii. Când e să clinteşti birocraţia locului sau ai idei despre cum ar trebui să meargă lucrurile, vechii angajaţi ai administraţiei (unii sunt acolo de pe vremea lui Ion Iliescu) îţi dau un singur răspuns, că nu se poate sau că trebuie îndeplinite condiţii atât de complicate încât te laşi păgubaş. Străbătând culoarele Palatului, înţelegi mai bine România celor 25 de ani de la căderea comunismului, cu bune şi cu rele, cât şi cultura “baronului” local. Înţelegi, mai ales, cât de urgentă e nevoia de schimbare a administraţiei (prezidenţiale şi nu numai), de “debaronizare” la toate nivelurile, şi de aşezare în prezentul secolului XXI”, a scris Niculescu Bran pe Facebook. 

Cum a comunicat Iohannis cu presa, la Sibiu. Cine a fost purtătorul său de cuvânt

Fără să fie extrem de jovial, Iohannis a avut, în general, o relaţie bună cu presa, cât timp a fost primar al Sibiului, însă regulile impuse de acesta pe partea de comunicare au fost extrem de clare. În fiecare joi, la ora 11:00, cel care a fost până nu de mult primarul Sibiului a ţinut conferinţe de presă, în care prezenta câteva subiecte de interes local după care răspundea la întrebările ziariştilor. Iohannis era recunoscut pentru faptul că nu comunica decât în conferinţe de presă sau prin purtătorul de cuvânt, nefiind genul de politician de la care să poţi obţine, spre exemplu, o reacţie telefonică în legătură cu un anumit subiect.

Conferinţele de presă de la Sibiu s-au oprit în momentul în care Iohannis a anunţat că va candida pentru preşedinţia României, şi nici nu au mai fost reluate, de atunci. 

În ultimii ani, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu a fost Mirela Gligore. Angajată iniţial la Primărie ca secretară, în anul 2003, prin concurs, aceasta a ajuns la Biroul de Presă în anul 2004, tot prin concurs. Actualmente, este şef al Serviciului de Presă şi Comunicare.  

Potrivit ultimei declaraţii de avere publicată pe site-ul Primăriei Sibiu, soţul Mirelei Gligore deţine trei terenuri intravilane în municipiul Sibiu, toate cumpărate în anul 1998, precum şi o casă de locuit în municipiu, cumpărată tot în 1998. De asemenea, soţii Gligore deţin şi împreună o casă de locuit, construită în anul 2006. Aceştia mai deţin 3 autoturisme, o Dacia Logan din 2005, o Dacia Solenza din 2004 şi un Nissan Micra din 1997, nu au active financiare şi nici datorii. În anul fiscal 2013 Mirela Gligore a câştigat 23.967 de lei din salariul de la Primărie şi 10.170 de lei din traduceri iar soţul ei, consilier în cadrul Primăriei, a obţinut venituri din salarii de 14.511 lei. Socrul Mirelei Gligore este director la Cantina Municipiului Sibiu. 

De multe ori, purtătorul de cuvânt al Primăriei răspunde greoi la solicitările de informaţii de interes public. Un exemplu în acest sens este un material realizat de cotidianul Adevărul în vara acestui an, la împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea staţiunii Păltiniş, material cu mărturii în premieră ale unor oameni care au contribuit la ceea ce este astăzi Păltinişul şi care a stat ”blocat” timp de trei săptămâni, cât a durat până când s-au primit de la Primăria Municipiului Sibiu câteva banale date statistice legate de staţiune. Purtătorul de cuvânt a transmis datele solicitate după 3 săptămâni, şi doar după ce a fost informat că situaţia va fi raportată superiorilor săi. De multe ori, purtătorul de cuvânt de la Sibiu nu răspunde nici la telefon. 

Cel mai recent exemplu despre cât de ”bine” se comunică este cel din 29 decembrie, când Biroul de Presă al Primăriei a emis două informări legate de deszăpezirea din oraş, anunţând la ora 16:00 ca următoarea informare va fi făcută în cursul zilei de marţi, 30 decembrie, la ora 9:00, în condiţiile în care în oraş a nins mult în ultimele zile iar traficul este crescut în această perioadă, datorită pregătirilor de Revelion. Până la ora redactării acestei ştiri, nu s-a mai primit niciun fel de informaţie pe acesată temă. 

Vă mai recomandăm: 

Povestea impresionantă a unei premiante: abandonată de mamă, cu tatăl răpus de cancer, e crescută de bunică

Georgiana Vlad, o fetiţă de 11 ani din Răşinari, are numai premiul I la şcoală şi carnetul plin de „foarte bine“, chiar dacă îşi duce viaţa în condiţii extrem de modeste. O creşte bunica în vârstă de 78 de ani, într-o locuinţă de nici 20 de metri pătraţi.

VIDEO Vedetă la aproape 4 ani. Un copil face senzaţie în spectacolele de dansuri populare: joacă pe scenă de la vârsta de un an

Avea doar un an şi jumătate când a urcat prima dată pe scenă, alături de membrii ansamblului Căluşarii din localitatea sibiană Răşinari. Astăzi, la 3 ani şi 9 luni, George dansează fără probleme în spectacol o oră întreagă cu toate grupele de vârstă, strânge premiu după premiu şi face senzaţie la spectacole atât în ţară, cât şi în străinătate.

Români cu care ne mândrim. Maria Tomoiagă, actriţa-studentă care face furori pe scenele de la Sibiu şi din străinătate

La doar 23 de ani, Maria Tomoiagă, masterandă la actorie în Sibiu, joacă deja în ţară în spectacole cu casa închisă, iar în străinătate a ajuns împreună cu colegii ei până pe scenele din China.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite