Alexandru Gheorghe va candida ca independent pe lista Partidului Naţional Democrat Creştin. Locotenentul în rezervă susţine că intră în politică fără a se înscrie în vreun partid. „Este vorba de proiectul cunoscut ca «Lista Naţională», demarat de un grup de intelectuali patrioţi, din care fac parte", a explicat Alexandru Gheorghe.

Locotenentul în rezervă şi-a motivat decizia de a candida la Primăria Sibiu prin faptul că „aceasta este singura modalitate de a schimba ceva în ţara asta". „Cel mai mult a contat credinţa mea că în România, dacă s-a ajuns la starea de dezastru cunoscută de toată lumea, una din cauze este absenţa structurilor militare, a elitei militare din viaţa social-politică. Prin definiţie, ofiţerii sunt dedicaţi trup şi suflet ideii naţionale, Patriei. (...) Noi, militarii, trăim clipă de clipă acest sentiment, spre deosebire de politicienii de carieră care descoperă importanţa ideii naţionale numai în campania electorală!", a mai spus Alexandru Gheorghe.

Păstrează spiritul militar

Alexandru Gheorghe susţine că doreşte, în acţiunile sale, să rămână fidel jurământului militar, prin „simţul datoriei, al onoarei, cel al ierarhiei, al ordinii şi al răspunderii". Acesta spune că-şi va anunţa oficial candidatura săptămâna viitoare. Deocamdată, tânărul nu a dezvăluit ce proiecte are în vedere pentru municipiul Sibiu, dar pe care le va face cunoscute pe parcursul campaniei electorale.

Despre contracandidaţii săi la Primăria Sibiu fostul militar spune că nu îi cunoaşte personal, însă promite să îi respecte şi să îşi bazeze campania pe decenţă.

Cariera militară a lui Alexandru Gheorghe (28 de ani) s-a încheiat în februarie, după ce Consiliul de Judecată format din cinci colegi ai săi de la Unitatea Militară din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, a decis excluderea din Armată.

Faptele pentru care locotenentul Gheorghe Alexandru a fost găsit vinovat de către Consiliul de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană au fost: participarea la mitingul din Piaţa Universităţii, Bucureşti, purtarea uniformei militare pe timpul participării la proteste, neînştiinţarea comandantului despre deplasarea şi în alte localităţi pe timpul părăsirii garnizoanei şi acordarea de interviuri şi declaraţii reprezentanţilor mass-mediei civile, fără a păstra echidistanţa politică a armatei şi fără aprobarea comandantului unităţii.