Liderul distribuţiei de etnobotanice din România, fiul unui angajat din domeniul securităţii naţionale. El a fost arestat la domiciliu
0
Adrian Tănase, considerat de anchetatori lider al distribuţiei de etnobotanice din România, a fost arestat la domiciliu, deşi este acuzat de anchetatori că făcea cea mai mare parte a tranzacţiilor tocmai de acasă, din faţa calculatorului.
În vârstă de 24 de ani, tânărul este considerat liderul grupării de traficanţi de etnobotanice, droguri de risc şi mare risc destructurată săptămâna trecută de poliţiştii de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Sibiu şi procurorii DIICOT.
Tănase este acuzat de anchetatori că ar fi făcut aproximativ 2.400 de expediţii de droguri, cu un rulaj total de aproximativ 1 milion de lei. Tănase s-ar fi dus până în China să negocieze pentru etnobotanice, susţin surse din rândul anchetatorilor. În ciuda faptului că Tănase îşi făcea cea mai mare parte a tranzacţiilor de acasă, din faţa calculatorului, magistraţii Tribunalului Sibiu au respins propunerea de arestare preventivă şi au decis să-l trimită pe tânăr în arest la domiciliu. Decizia nu este definitivă, contestaţiile urmând să se judece la Curtea de Apel Alba Iulia.
De la Tănase, anchetatorii au mai confiscat, pe lângă o sumă foarte mare de bani, un autoturism Audi A 7 dar şi aproximativ 3 kilograme de produse etnobotanice găsite într-un apartament dintr-un complex rezidenţial.
Zeci de traficanţi şi consumatori
Potrivit DIICOT, în data de 29 mai, au fost efectuate 32 de percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Sibiu (19), Bucureşti (11), Tg. Jiu (una) şi a judeţului Ilfov (una), 29 de suspecţi fiind duşi la DIICOT –ST Sibiu pentru audieri. Au fost ridicate sumele de 12.555 euro, 122.095 lei, 136 USD, 50 lire turceşti, 100 leva, 7 autoturisme, 11 laptopuri, 15 hard-disk-uri, 2 calculatoare, 3 tablete, 71 telefoane mobile, 46 cartele telefonice, 18 memory-stick-uri, cantităţile de aprox. 3,5 kg cannabis, 30 grame haşiş, 3 kg. substanţe din categoria etnobotanice, mai multe doze pregătite pentru comercializare din aceeaşi categorie.
Membrii grupării sunt acuzaţi de efectuare, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive în formă continuată, efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, disimulând că acestea sunt produse a căror comercializare este permisă de lege, în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc.
Potrivit sursei citate, în fapt, în luna octombrie 2013, organele de poliţie din cadrul S.C.C.O. Sibiu s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza municipiului Sibiu s-a constituit o grupare infracţională ai cărei membri desfăşoară activităţi concertate pe linia traficului cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În cauză a fost dispusă ulterior efectuarea de acte de urmărire penală „in rem” sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. art. 16 alin. 1, art. 17 din Legea nr. 194/2011, art. 367 Cod Penal, respectiv art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 (în condiţiile în care s-a constatat, în ceea ce priveşte unele dintre substanţele procurate în vederea comercializării de către membrii grupului infracţional că au în conţinut compusul JWH-018, care face parte din tabelul nr. 1, anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri).
Astfel, în urma investigaţiilor efectuate, sunt suspectaţi că fac parte din grupare numiţii Clay Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian, Deppner Robert Erich, Vodă Ioan Răzvan, Presecan Mihai Laurenţiu, Făgăraş Raul Eduard, Lacău Ioan Felician, Vitan Daniel Ioan, Ciurezeanu Alexandru Vicenţiu, Buzdugă Andrei, Iordănescu Cătălin Andrei, Ciocănea Paul Alexandru, Cândea Gheorghe Robert, Cimpoca Adrian, Leu Christian Marius, Moldovan Alexandru, Damian Alexandru Ştefan, Moraru Călin Claudiu.
Totodată, numiţii Dina Flavius Daniel, Prepeliţă Ştefan, Muscă Ioan Teodor, Sehleanu Mircea Filip sunt suspectaţi că au desfăşurat activităţi de sprijinire a membrilor grupului infracţional prin intermedierea de vânzări către consumatori sau prin intermedierea achiziţionării substanţelor de la furnizori prin firmele de curierat rapid.
Membrii grupării au reuşit stabilirea în timp a unor filiere stabile de procurare a drogurilor, de la persoane cu preocupări pe această linie, ce distribuie substanţele psihoactive şi psihotrope prin firmele de curierat, sub paravanul unor societăţi comerciale fie cu obiect de activitate legitim, fie cu nume fictive.
În ceea ce priveşte formarea şi dinamica grupului infracţional au reieşit următoarele: La începutului anului 2013, după destructurarea grupului infracţional coordonat de către numitul Negru Adrian, care practic avea un cvasimonopol în ceea ce priveşte distribuţia de substanţe „etnobotanice” pe raza mun. Sibiu, au început să apară diverşi alţi „dealeri” de astfel de substanţe, profitând de situaţia creată şi de consumatorii deja existenţi, consumatori care în majoritatea cazurilor nu conştientizează pericolul pe care îl reprezintă astfel de substanţe - practic sunt compuşi chimici creaţi artificial care „copiază” efectele drogurilor de risc şi de mare risc, cu cel puţin la fel de grave reacţii adverse şi care, pe măsura replierii societăţii, sunt trecuţi în categoria stupefiantelor – droguri de mare risc şi de risc.
Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că pe „piaţa” de substanţe cu efect psihoactiv de pe raza municipiului Sibiu au început să acţioneze numiţii Presecan Mihai Laurenţiu, Făgăraş Raul Eduard, Vodă Ioan Răzvan, Vitan Ioan Daniel, Lăcău Ioan Felician, Ciurezeanu Alexandru, Iordănescu Cătălin Andrei, Ciocănea Paul Alexandru, respectiv Clai Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian, Deppner Robert Erich.
Faţă de numiţii Clai Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian (în legătură cu aceştia fiind şi numitul Deppner Robert Erich) există suspiciunea rezonabilă că au structurat în zona lor de influenţă iniţială – Valea Aurie - o grupare ce avea ca scop comun obţinerea de profituri cât mai mari din comercializarea de substanţe psihoactive. Din vara anului 2013, ei au început să atragă în jurul lor şi ceilalţi dealeri ce acţionau în zona cartierului Hipodrom – numiţii Presecan Mihai Laurenţiu, Vodă Ioan Răzvan, Vitan Ioan Daniel, Lăcău Ioan Felician, Ciurezeanu Alexandru, Iordănescu Cătălin Andrei, Făgăraş Raul Eduard, Ciocănea Paul Alexandru. Aceştia din urmă, la rândul lor, colaborau deja întrei ei în acelaşi scop, al vânzării cât mai eficiente şi profitabile pentru toţi a substanţelor psihoactive. Colaborarea ce a început între aceştia a dus astfel la structurarea unei grupări infracţionale extinse în scopul comercializării pe raza mun. Sibiu de substanţe „etnobotanice”, grupare ce acţionează în principal pe două paliere, în funcţie de zonele de influenţă arătate, membrii acesteia stabilind să coopereze în concret prin găsirea şi schimbul de informaţii privind sursele de aprovizionare, împărţirea mărfii sau îndrumarea consumatorilor către alţi membri ai grupului infracţional, în măsura în care, la un moment dat, nu aveau ei înşişi disponibile substanţe psihoactive pentru vânzare.
La scurt timp grupul infracţional a atras noi şi noi membri care aveau deja preocupări pe linia traficului de substanţe psihoactive sau care au început să aibă astfel de preocupări. Astfel, potrivit probelor din dosar, rezultă suspiciunea rezonabilă că la grupul infracţional au aderat şi numiţii Buzdugă Andrei, Cimpoca Adrian, Damian Alexandru Ştefan, Moldovan Alexandru, Cândea Robert Eugen, Leu Christian Marius. Faţă de aceştia există suspiciunea rezonabilă că au beneficiat, prin crearea legăturilor infracţionale cu grupul, de împărţirea mărfii procurate de la furnizori sau prin aprovizionarea cu substanţe psihoactive de la membrii grupului infracţional ce acţionau pe cele două paliere şi aveau stabilite contactele cu furnizorii ce le comercializează en-gross în mediul on-line.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că grupul infracţional a fost sprijinit şi de către numiţii Dina Flavius Daniel, Sehleanu Filip (aceştia având legături cu membrii grupului infracţional de pe ambele paliere), Prepeliţă Ştefan, Muscă Ioan Tedor (aceştia având legături strânse cu Clay Harry).
Gruparea infracţională din mun. Sibiu a atras ca membri inclusiv minori care se ocupau, la rândul lor, cu distribuţia substanţelor psihoactive şi stupefiante către consumatorii foarte tineri (elevi). Ca mod de operare, din cercetările efectuate a rezultat că aceştia achiziţionează substanţele psihotrope şi psihoactive în cantităţi mari, de la diferiţi furnizori din ţară cu care au intrat în legătură în urma anunţurilor postate pe site-urile pe care se promovează substanţele psihoactive. Discuţiile pentru achiziţionarea substanţelor psihoactive şi stupefiante se poartă doar în mediul on-line, în timp ajungându-se la o relaţie strânsă de „afaceri” între cele două părţi, dată de constanţa şi „seriozitatea” partenerilor, substanţele furnizate grupării din Sibiu având efectele psihotrope urmărite de către consumatori.
Au fost identificate astfel mai multe surse - una din mun. Tîrgu-Jiu, iar altele din mun. Bucureşti - care livrează drogurile prin serviciile curierat, fiind disimulate în diferite colete, expediate pe numele reale ale membrilor grupării infracţionale din mun. Sibiu sau pe numele unor persoane fictive.
Ulterior, suspecţii ambalează substanţele în pliculeţe de tip zip-lock în diverse cantităţi între 0,1 grame şi 0,5 gram, pe care le comercializează către cercul propriu de consumatori cu preţuri începând de la 25 lei/doza, fie că este vorba de substanţe psihotrope care se prizează, sub formă de praf – „Powder” sau care se fumează – „Smoke”, impregnate pe diverse fragmente vegetale de suport.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că expeditorii coletelor din municipiul.Bucureşti acţionează sub umbrela mai multor societăţi de tip „fantomă”, care figurează cu un extrem de mare de astfel de colete expediate către diferite destinaţii din ţară. De asemenea, numerele de telefon de contact sunt de regulă tot fictive, la acestea nu răspunde nimeni şi nu par a fi în reţea, contactul făcându-se direct prin curieri cu care s-a stabilit, în prealabil, o legătură în acest sens. Coletele în litigiu, în multe cazuri, nu sunt expediate personal de către cei aflaţi la originea operaţiunii, practica fiind ca acestea să fie colectate de către diverşii curieri care sunt la curent cu acest mod de lucru, care le depun apoi la sediul firmelor de curierat, de unde sunt expediate în ţară. În mod similar, de regulă, sumele de bani încasate ramburs de la destinatarii coletelor sunt livrate de aceiaşi curieri, expeditorii rămânând astfel ascunşi şi foarte greu de identificat.
Pe parcursul cercetărilor a reieşit că furnizorii din Bucureşti, pentru a nu da de bănuit şi pentru a evita depistarea, foloseau noi şi noi denumiri pentru firmele fictive de pe numele cărora expediază colete, alternând denumirile folosite sau, după caz, renunţând ori folosind din ce în ce mai puţin numele firmelor despre care au fost expuse prea mult anterior. Din aceleaşi motive, alternau şi firmele de curierat prin intermediul cărora expediau coletele, în diferitele faze ale activităţii infracţionale reducându-şi activitatea prin intermediul firmelor folosite intensiv anterior şi orientându-se spre altele mai puţin folosite, practic fiind vorba de o „rotaţie” a acestora.
Iniţial, membrii grupării din municipiul Sibiu ridicau aceste colete în nume personal, ulterior adoptând şi ei măsuri de precauţie prin folosirea unor identităţi false, după exemplul furnizorilor. Deşi identităţile sunt fictive, s-a putut constata că, în unele cazuri, cel care semnează de primire este chiar unul dintre făptuitori, iar în alte cazuri nr. de telefon menţionat pe documentele de transport îi aparţine unuia dintre membrii grupării.
Conform probatoriului administrat până în prezent, furnizorii ce livrau pe teritoriul României substanţele cu efect psihoactiv şi stupefiant le procurau din China, unde efectuau inclusiv deplasări pentru perfectarea relaţiei de afaceri, coletele parvenind apoi prin serviciile de coletărie internaţionale, disimulate ca substanţe legale, care se pot comercializa fără restricţii.
În ceea ce priveşte amploarea activităţii infracţionale a reieşit până în acest moment că expediţiile de substanţe psihoactive şi psihotrope efectuate de către furnizori pe întreg teritoriul ţării, din anul 2013 până în prezent, se ridică la suma 1.519.002 RON,iar către membrii grupului infracţional constituit pe raza municipiului Sibiu, în sumă de 162.985 RON.
Pe 30 mai, Tribunalul Sibiu a decis arestarea preventivă a 11 inculpaţi din dosar, cei de la Sibiu, controlul judiciar pentru alţi 5 şi arestul la domiciliu pentru cei 6 inculpaţi din Bucureşti, cei acuzaţi că făcea tranzacţiile pe internet de acasă. Procurorii au făcut recurs, iar dosarul se va judeca la Curtea de Apel Alba Iulia.
Vă mai recomandăm:
Amalia Şerban, o sibiancă în vârstă de 37 de ani, şi familia ei, susţin că trăiesc de câteva luni un adevărat coşmar. Acuzaţiile se îndreaptă spre fratele femeii, consilier local într-o comună de lângă Sibiu. După ce a fost bătută de consilierul local, femeia a cerut şi a obţinut în instanţă ordin de protecţie. Consilierul neagă cea mai mare parte a acuzaţiilor. Două dosare penale, aflate de aproximativ 3 luni la Poliţie, nu sunt încă finalizate.
După ce dosarul în care actualul subprefect al Sibiului este cercetat alături de mai multe persoane a stat în cameră prteliminară mai bine de două luni, instanţa a decis începerea judecăţii în acest caz. Hotărârea nu este definitivă.
Ioan Marius Datcu şi Radu Gheorghe Ban, cei doi poliţişti de la Ordine Publică acuzaţi de luare de mită vor fi cercetaţi în arest la domiciliu. Decizia aparţine magistraţilor Curţii de Apel Alba Iulia şi este definitivă.
Se încarcă comentariile...
