Drumeţie în munţii Făgăraş. De pe Valea Moaşei la Chica Fedeleşului, Chica Pietrelor şi Turnu Roşu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un traseu montan de poveste, parcurs pe îndelete, în două zile, vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.

Punctul de plecare este gara din Sebeşu de Jos, localitate unde ajungeţi pornind din Sibiu spre Vâlcea, pe DN 1 şi apoi pe DN 7, după care viraţi stânga, la ieşire din oraşul Tălmaciu. 

„De la gară sunt 4 kilometri de drum, până în capătul satului, la pod, este marcaj, triunghi roşu, este indicator în gară. În capătul Sebeşului de Sus, la pod, putem face o baie bună chiar sub pod, la o cascadă, e un lac acolo superb, locul cunoscut drept „La Chiişoară”. De aici putem merge pe două variante. Prima pe creastă, urmând triunghi roşu, care e o variantă care în 3 ore ne duce la cabana Suru, variantă de unde se vede foarte frumos spre Sibiu şi spre partea estică a Făgăraşului sau, dacă prindem o maşină forestieră, să urcăm pe Valea Moaşei până în capătul drumului, 9 kilometri. Dacă urcăm pe vale la un moment dat poteca urcă foarte abrupt. Lăsăm rucsacii în potecă şi facem spre dreapta cam 5-10 minute pe cursuil râului şi vedem cele două cascade”, explică Andrei Buta, un mare pasionat al muntelui şi autor al mai multor lucrări de specialitate.

După ce vă bucuraţi sufletul admirând cascadele pe pe Valea Moaşei, vă reîntoarceţi la potecă şi în aproximativ o oră şi 20 de minute ajungeţi la cabana Suru, trecând printr-o poiană unde este o stână. „De la cabana Suru, unde înnoptăm în condiţii bune, urcăm a doua zi, cât mai de dimineţă, şi cam într-o oră ajungem la monumentul lui Robert Baltres Ungureanu, un salvamontist din Sibiu care a murit într-o acţiune de căutare a unui turist în anii *80. Traseul pe care îl vom urma e marcat cu triunghi albastru, continuă spre dreapta pe Muchia Moaşei, până în vârful Cocoriciu. De pe vârful Cocoriciu urmăm marcajul cu bandă roşie spre dreapta. De la monument până pe vârf facem cam o oră şi jumătate. 

cabana suru - foto andrei buta

Cabana Suru - Foto Andrei Buta

Urmează o muchie cu pietre mari în care ai senzaţia că un uriaş a a jucat table. Ajungem în Şaua Apa Cumpănită, numită astfel pentru că există un izvor în şa care se varsă în două părţi, o parte spre sud şi o parte spre nord, formând pârâul Miezuinei şi Valea Sterminoasa înspre sud. Marcajul ocoleşte pe stânga vârful Tătaru şi ne apropiem uşor de Chica Fedeleşului. Dacă ne uităm prin iarbă mai putem găsi gloanţe din primul război mondial. Aici putem găsi urme ale luptelor din primul război mondial conduse de generalul Praporgescu. Îniante de Chica Fedeleşului există două doline. Dolinele sunt fenomene de dizolvare parţială a calcarului. Ele se numesc Gropile Turcilor pentru că în zonă se pare că în anii 1600-1700 ar fi fost omorâţi nişte turci şi spune legenda că acolo ar fi fost îngropaţi”, spune Andrei Buta. 

Vedere spre Suru dinspre  Chica Pietrelor - Foto Andrei Buta

Vedere spre Suru dinspre  Chica Pietrelor - Foto Andrei Buta

Apoi, lăsaţi pe stânga vârful Chica Fedeleşului şi treceţi printr-o pajişte de bujori de munte, pe lângă un izvor. „De la izvor poteca ne trece de-a stânga şi pe urmă de-a dreapta crestei şi ajungem în Chica Pietrelor. Din Chica Pietrelor este indicator spre dreapta, Turnu Roşu, marcaj cruce roşie şi cam într-o oră ajungem în Poiana Pleaşa şi de acolo spre dreapta coborăm pe Cărarea Şoimilor spre mânăstirea Turnu Roşu. De la mânăstire până în gară mai avem încă o oră şi 20 de minute. Cărarea Şoimilor se numeşte aşa deoarece în anii 30 exista o organizaţie a Şoimilor care era echivalentul organizaţiei Cercetaşilor de acum, şi ei au făcut poteca pentru ca oamenii din sat să poată să urce animalele în Poiana Pleaşa, unde le ţineau peste vară”, explică Andrei Buta.  

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm: 

FOTO Vacanţă la Albota, oaza de linişte din inima Făgăraşilor

La aproximativ 60 de kilometri de Sibiu, în inima naturii şi în decorul de poveste al munţilor Făgăraş, un complex turistic dezvoltat de un investitor german vă aşteaptă cu cele mai bune preparate din păstrav, pâine şi deserturi de casă, lacuri de pescuit şi peisaje care îţi taie respiraţia.

Vacanţă de poveste la Răşinari, în satul copilăriei lui Goga şi Cioran

La doar 10 kilometri de Sibiu, un sat românesc autentic, pitoresc şi plin de poveşti frumoase vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Drumeţie de poveste pe vârful Negoiu, muntele de pe care se vede Dunărea

Minunile ascunse ale Făgăraşilor curg de la cabana Negoiu pînă pe vârf de munte, într-un tablou de poveste care îţi umple sufletul şi îţi taie respiraţia. Haideţi cu noi într-o excursie minunată, în cadrul campaniei Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România“.

FOTO VIDEO Cu bicicleta pe vârful Măgura. Împrejurimile de poveste ale Sibiului, descoperite pe două roţi

Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.

VIDEO FOTO Drumeţie în munţii Făgăraş. Peisaje de poveste şi casacada Şerbota, cea mai frumoasă din zona Făgăraşilor

Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite