Doi soţi din Harghita şi prima fabrică de sarmale din România, care a cucerit Suedia şi Ungaria - reţeta simplă a unei afaceri de succes

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eniko Bajko şi gustoasele sarmale FOTOGRAFII: RAMONA GĂINĂ
Eniko Bajko şi gustoasele sarmale FOTOGRAFII: RAMONA GĂINĂ

Doi soţi din Gheorgheni (Harghita) au deschis în urmă cu cinci ani o mică fabrică de sarmale. Ideea de afaceri s-a transformat într-un adevărat succes, iar „Adevărul“ vă spune povestea ei.

Ideea afacerii de la Gheorgheni a pornit în urmă cu cinci ani, când soţii Bajko, Laszlo (marketing manager) şi Eniko (specialist în turism), ambii în vârstă de 47 de ani, s-au gândit că ar putea dezvolta o poveste de succes din aparent banalele sarmale puse la păstrare în congelator.

„Soţul a avut ideea, am făcut acasă sarmale şi am pus la congelator. Când le-am scos de acolo au fost bune şi soţul a venit cu ideea ce ar fi dacă am face sarmale gata pregătite şi congelate. Aşa am început”, povesteşte Eniko. „Pionieri” în domeniu, soţii Bajko deschideau, în decembrie 2010, prima fabrică de sarmale din România. Investiţia iniţială a fost de 130.000 de euro, din care 40.000 de euro dintr-un credit bancar, deja rambursat.

Delicatese fără conservanţi

Încă de la început, soţii Bajko şi-au impus reguli pe care le respectă şi acum cu sfinţenie: produsele lor se fac fără niciun fel de conservanţi şi totul se prepară manual. „Varza o cumpărăm din judeţul Covasna, de la producători, noi o curăţăm şi o punem la murat, cu apă din fântână şi sare adusă din Praid, ca să nu fie nimic, nici clor, să fie fără niciun adaos. Când varza e gata făcută, atunci doamnele o curăţă şi dacă trece timpul şi nu avem aşa de multe comenzi atunci congelăm şi foi de varză. Carnea o cumpărăm de la producători şi noi o măcinăm, slănina la fel”, explică Eniko.

Alături de carne şi slănină, în compoziţie se mai adaugă ceapă, cimbru, sare, piper, boia, mărar şi  orez. „Totul e foarte simplu, nu punem nimic ca să ţină, fără conservanţi, le fierbem, le punem în cutii şi le congelăm”, adaugă Eniko.

Fiecare sarma este împachetată manual, apoi se fierb în oale de 100 de litri, cumpărate special din Ungaria şi prevăzute cu robineţi de scurgere a apei. După ce se opreşte focul, mai stau în apa în care au fiert încă două ore. Apoi, prin robinetul special, se lasă să se scurgă apa în care au fiert şi abia a doua zi, după ce s-a scurs toată apa, se trece la împachetatul în caserole. Caserolele sunt fie de 850 de grame, care includ 8 sarmale şi costă 14 lei, fie de 410 grame, cu 4 sarmale, şi care costă 7 lei. După ce s-au pus în caserole se congelează, şi din momentul congelării au termen de valabilitate o jumătate de an.

Din Ungaria până în Suedia

Cele mai multe comenzi la fabrica din Gheorgheni vin în perioadele dinaintea sărbătorilor, din noiembrie şi până de Paşte. Sunt însă comenzi şi în celelate perioade din an, pentru diferite evenimente, de la nunţi, botezuri sau înmormântări până la târguri şi festivaluri. Acum, spre exemplu, se lucrează de zor la o comandă pentru un festival care va avea loc la Budapesta. „Treaba merge foarte repede pentru că am pregătit totul în prealabil, când ne apucăm deja putem face foarte multe, peste 100 pe oră, depinde de foi, cât de mari sunt, trebuie să tăiem dacă sunt mari”, spune Clara Orban, una din angajatele fabricii.

În medie, la fabrica din Gheorgheni se fac anual aproape 300.000 de sarmale, care ajung nu doar în ţară ci şi în marile hipermarketuri din Ungaria sau chiar Suedia. Comenzile au curs după ce soţii Bajko şi-au deschis afacerea, fiind extrem de cunoscuţi în domeniu şi datorită mediatizării. Le-au trecut pragul mulţi jurnalişti, şi din ţară, dar şi din străinătate.

În plus, îşi promovează produsele la diferite evenimente, cum sunt târgurile sau festivalurile. Atât de mult le-au plăcut clienţilor produsele lor, încât le trimit acum şi românilor plecaţi la muncă în Germania sau Italia. „Clienţilor le plac pentru că sunt făcute ca acasă, sunt autentice. Pentru cei plecaţi în străinătate ne-au cerut să nu le fierbem, să fie doar gata făcute, ca să le fiarbă acolo, două zile nu au nicio problemă, varza e murată şi ţine mai mult”, spune Eniko.

Condimente pentru supe delicioase

Fabrica din Gheorgheni a pornit cu 10 angajaţi, însă au eficientizat producţia iar astăzi fac treaba cu cinci angajaţi. Pe lângă sarmale, tot dintr-o întâmplare aparent banală, au dezvoltat şi o linie de condimente pentru supe tradiţionale, condimente care de asemenea merg foarte bine: „Facem bază de supă de patru feluri. Ne-a venit ideea pentru că avem o pensiune şi vin clienţi din Ungaria. Pentru că fac câteva supe bune, când veneau clienţii înapoi spuneau: «Am plecat acasă, am făcut cum ai zis şi nu a ieşit»”. Atunci s-a gândit soţul, „ce ar fi dacă am face ceva ca să fie gustul ăsta?“. „Noi folosim aici, pentru ciorba ţărănească, borş. Ei nu au aşa ceva. Am reuşit până la urmă, au şi reţeta pe spate, avem pentru ciorbă ţărănească, ardelenească, armenească şi ciorbă de varză”, spune Eniko.

Afacerea de la Gheorgheni, spun proprietarii, este una profitabilă, marja de profit fiind în jur de 15 la sută pe an. În 2013, compania a avut o cifră de afaceri netă de 278.020 de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Vă mai recomandăm: 

Secretele celui mai bun gulaş, dezvăluite de un bucătar din Ţinutul Secuiesc. Cei care gustă acest delicios fel de mâncare nu se lasă până nu obţin reţeta

Gustosul preparat împrumutat din Ungaria este vedetă în restaurantele din Ţinutul Secuiesc, unde bucătăresele păstrează cu sfinţenie reţetele originale. „Adevărul“ vă prezintă reţeta unui specialist din judeţul Harghita.

Cum se prepară cel mai bun hencleş, legendara prăjitură a saşilor. Secretele unui desert tradiţional delicios

Cel mai vechi şi cel mai cunoscut desert al saşilor nu lipseşte de pe masă la nicio sărbătoare importantă, fie că vorbim despre Paşte, Crăciun, nunţi sau botezuri. „Adevărul“ vă spune secretele delicioasei prăjituri.

Cele mai bune mâncăruri din bucătăria tradiţională ţigănească. Cum se prepară Şah Hai Mas-ul, puiul pe sârma la Lulica, bândăreţul sau săviacul

Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase şi, spun cei care le-au testat, extrem de savuroase. Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul sunt preparate uşor de făcut de către orice gospodină.

Istoria controversată a salamului de Sibiu. De ce costa cât 24 de kilograme de zahăr şi cum a salvat Nicu Ceauşescu producţia salamului „de lux” de la Mediaş

Vestitul salam de Sibiu era considerat, în comunism, unul dintre produsele de lux din România. Producţia mergea în cea mai mare parte la export. „Adevărul“ vă spune povestea gustosului salam.

Secretele brânzei de Sibiu. Cum se păstrează preparatul unic în România şi cum o deosebim de falsurile de pe piaţă

Vestită nu doar în ţară ci şi în afara graniţelor ei, telemeaua de Sibiu se face şi acum după reţete vechi, transmise în familiile de oieri din generaţie în generaţie. Gustul deosebit depinde de mai mulţi factori, de la compoziţia păşunilor unde sunt duse oile până la modul de preparare şi păstrare.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite