Cum recunoaştem un atac de panică şi cum putem preveni stările de anxietate. Cei care trec prin aşa ceva se tem de o moarte iminentă
0
Anxietatea poate sta la baza panicii, spun specialiştii, diferenţa dintre cele două fiind dată de intensitatea manifestării. Atacul de panică este, practic, o agravare a unei tulburări anxioase.
Atacul de panică este o tulburare frecventă, iar diferenţa dintre panică şi anxietate este dată de intensitatea manifestării, spun specialiştii. “Anxietatea poate sta la baza panicii, de aceea diferenţele dintre cele două se referă mai degrabă la gândurile şi reacţiile corporale care apar în timpul crizei.
Un atac de panică este mult mai intens decât cel de anxietate, apare pe nepregătite, iar gândurile care îl însoţesc se referă la teama de moarte iminentă, teama de un atac de cord sau o boală gravă pentru care mulţi dintre suferinzi ajung să apeleze la salvare sau să meargă la urgenţe. Teama resimţită este foarte puternică, declanşând simptome corporale cum sunt tremorul, transpiraţiile, ameţeala, ritm cardiac crescut, dificultăţi de respiraţie, chiar senzaţie de sufocare, derealizare (senzaţia că ceea ce ne înconjoară nu este real) sau depersonalizare (senzaţia că ne detaşăm de propriul corp). De aici se declanşează gândul şi teama de a nu înnebuni, apărând apoi anxietatea anticipativă faţă de apariţia unui nou atac de panică.
Dacă suferiţi de un atac de panică, este important să vă amintiţi în primul rând că, deşi ceea ce simţiţi este extrem de neplăcut şi înfricoşător, totuşi nu vi se va întâmpla nimic mai rău. Nu urmează să muriţi şi nu înnebuniţi, aceste sentimente fiind doar o reacţie la stres. Respiraţi profund, observând cum corpul vi se relaxează şi inima îşi reia ritmul normal. Dacă anxietatea şi atacurile de panică vă împiedică să vă desfaşuraţi activităţile zilnice, cereţi ajutorul cuiva de specialitate (psiholog, psihiatru)”, explică Oana Vasiu, psiholog clinician, master în psihoterapie analitică.
Ce este anxietatea
Potrivit specialistului, anxietatea este, în general, un răspuns psihic la o stare de stres. “Persoanele care suferă de această tulburare se pot afla într-o situaţie pe care o gestionează cu dificultate, fiindu-le pusă identitatea, sănătatea sau viaţa în pericol, sau fiind nevoiţi să îşi falsifice emoţiile sau credinţele pentru a se adapta. O altă situaţie posibilă este aceea în care contextul prezent declanşează amintiri vechi ale unor probleme nerezolvate sau chiar traume, în care existenţa cuiva apropiat sau a propriei persoane a fost pusă în pericol. Astfel, anxietatea devine un semnal de alarmă pentru o situaţie de pericol, indiferent dacă acest pericol este real sau imaginar, referindu-se la prezent sau la trecut.
Putem privi anxietatea ca pe o atenţionare din partea psihicului că ceva trebuie schimbat, probleme vechi trebuie rezolvate, traume vechi se cer vindecate, fiind vorba despre emoţii blocate şi reprimate în inconştient sau pur şi simplu despre un mod eronat de a privi şi a gestiona situaţiile de viaţă. Deşi uneori este asociată cu anumite condiţii psihiatrice (ex. în depresie) sau medicale (ex. în tulburări endocrine), aceasta nu înseamnă că cel care suferă de anxietate va înnebuni şi nici că are o boală gravă şi incurabilă. Acesta este mai degrabă atenţionat asupra urgenţei cu care trebuie să caute şi să vindece cauzele din trecut, fiind sincer cu emoţiile şi gândurile sale din prezent şi învăţând să aibă încredere în el şi în viitorul său”, explică Oana Vasiu.
Cum recunoaştem o criză de anxietate şi cum se poate interveni
Stările de anxietate pot apărea, spun specialiştii, la orice vârstă, iar motivele sunt diverse. “Cu toţii trăim la un moment dat o stare de anxietate, înaintea unui examen, a unei întâlniri sau a unui eveniment important. Totuşi, există persoane care resimt această stare la un nivel mult mai ridicat, fără să aibă un motiv extern precis.
O persoană care trece printr-o criză de anxietate poate resimţi frică nemotivată, agitaţie interioară, îngrijorare că ceva rău urmează să se întâmple, insomnie sau coşmaruri, dificultăţi de concentrare a atenţiei şi în relaţiile cu ceilalţi sau la locul de muncă, dezinteres faţă de orice activitate, inclusiv unele simptome fizice, precum ameţeli, dureri de cap, tremor, transpiraţii abundente, palpitaţii, dureri, junghiuri sau amorţeli musculare, tulburări digestive (indigestie, diaree) etc.
Aceste simptome pot deveni atât de puternice încât persoana se simte înspăimântată şi imobilizată, ajungând treptat să se retragă din viaţa socială de teama apariţiei unei astfel de crize în public. Cei care suferă de o astfel de tulburare ajung să se simtă ruşinaţi, deşi fără motiv, de situaţia în care au ajuns, destăinuindu-le cu greu celor apropiaţi stările prin care trec, de teama de a nu fi judecaţi greşit. Din păcate, tocmai această retragere şi însingurare favorizează deseori apariţia crizelor de anxietate, persoana suferindă simţind că pierde controlul asupra propriei vieţi. Este importantă discutarea situaţiei cu medicul de familie, acesta fiind în măsură să trimită către medici specialişti, inclusiv psihiatriu şi psiholog”, explică Oana Vasiu.
Pentru a vindeca stările de anxietate se poate interveni pe mai multe planuri, pentru fiecare putându-se apela la diferiţi specialişti, explică psihologul.
“Este importantă discutarea situaţiei cu medicul de familie, acesta fiind în măsură să vă trimită către medici specialişti, inclusiv psihiatru şi psiholog (clinician sau psihoterapeut). Totuşi, cel mai important specialist, cel care are rolul principal în vindecare, sunteţi chiar dumneavoastră!
Încercaţi să găsiţi modalităţi de a vă relaxa, faceţi sport sau plimbări zilnice, ieşiţi cu prietenii, odihniţi-vă mai mult, hrăniţi-vă sănătos şi încercaţi să eliminaţi factorii stresori din viaţa de zi cu zi. Găsiţi-vă un hobby sau reluaţi unul mai vechi, acesta vă va oferi ocazia să vă relaxaţi şi să vă valorificaţi abilităţile. Amintiţi-vă să vă bucuraţi de părţile frumoase ale vieţii, de familia şi prietenii care vă iubesc şi vă apreciază. Începeţi să ţineţi un jurnal în care să vă notaţi emoţiile declanşate de diverse situaţii, gânduri sau amintiri care aparent nu au sens sau legătură cu contextul şi pe care simţiţi că nu le puteţi controla. Treptat veţi afla cauza anxietăţii, ce a rămas nevindecat sau ce trebuie schimbat în prezent. Evident, nu este uşor. Un psiholog vă poate ajuta să descoperiţi cauza anxietăţii şi să o eliminaţi, fiind lângă dumneavoastră şi susţinându-vă pe parcursul acestui drum dificil spre echilibrul interior”, adaugă Oana Vasiu.
Pot fi prevenite stările de anxietate şi panică?
Renunţarea la gândurile negative, practicarea unor activităţi care să genereze satisfacţii financiare şi profesionale, plimbările sau ieşirile cu prietenii vă pot ajuta să depăşiţi cu bine stările de anxietate sau panică.
“Deşi nu există un set de strategii specifice care să prevină o tulburare de anxietate (cauzele diferă de la o persoană la alta), totuşi puteţi preveni preluarea controlului vieţii dumneavoatră de către aceste stări.
Stabiliţi-vă un program zilnic echilibrat, care să cuprindă suficient somn, mese regulate, relaxare, activităţi plăcute şi liniştititoare. Este bine să existe un program clar de muncă, pe care să îl respectaţi. Amintiţi-vă că, pentru a putea lucra sau a vă îngriji familia, trebuie să fiţi sănătos. Angajaţi-vă în activităţi care să vă aducă satisfacţii financiare dar şi profesionale, astfel încât să vă simţiţi mândru de performanţele personale. Renunţaţi la toate gândurile negative, păstrându-le pe cele care vă aduc calm şi relaxare, care vă conduc spre rezolvarea pozitivă a situaţiilor de viaţă, luminându-vă starea de spirit.
Amintiţi-vă prin ce sunteţi special şi ce le place celorlalţi la dumneavoastră, pentru ce sunteţi recunoscător în viaţă (sănătate, iubirea familiei şi a prietenilor, casă, mâncare, loc de muncă etc.) şi încercaţi să-i ajutaţi şi pe cei care au mai puţin decât dumneavoastră. Găsiţi timp săptămânal pentru a ieşi cu prietenii, pentru a vă plimba în natură, pentru a râde şi a vă bucura de părţile frumoase ale vieţii. Oferiţi-vă mici plăceri zilnice, aveţi răbdare cu propria persoană şi îngrijiţi-vă corpul şi sufletul cu iubire şi respect”, explică Oana Vasiu.
Vă mai recomandăm:
Atracţia bărbaţilor pentru femei cu forme bine definite are în primul rând legătură cu fertilitatea, dar formele pronunţate pot fi considerate un indicator al sănătăţii şi al unei rate mai ridicate de supravieţuire, spun specialiştii.
Deşi blamată de foarte mulţi, bârfa poate avea efecte benefice asupra psihicului, spun specialiştii. Unele studii arată că 3 din 4 femei se simt mai bine după ce îşi discută problemele cu prietenele, iar altele spun că o sesiune de pălăvrăgeală le oferă aceeaşi stare de bine ca şi o partidă de sex.
Se încarcă comentariile...
