Când graffiti nu mai e vandalism şi devine artă stradală. „Poţi transforma radical o zonă cu minim efort“

Când graffiti nu mai e vandalism şi devine artă stradală. „Poţi transforma radical o zonă cu minim efort“

Locul şi mesajul unui graffiti sunt printre cele mai importante elemente care diferenţează lucrarea de un act de vandalism FOTO Sibiu Street Art Festival

Locul şi mesajul unui graffiti fac diferenţa între vandalism şi artă stradală, spun cei implicaţi în organizarea celui mai important Street Art Festival de la noi din ţară, cel de la Sibiu. Pisica Pătrată, unul dintre artiştii festivalului, arată chiar cum graffiti-ul poate influenţa urbanismul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una din caracteristicile cele mai importante ale artei stradale este mesajul pe care îl transmite, mesaj care are în majoritatea covârşitoare a cazurilor o componentă socială. Asta spune Florina Vlad, organizatoare a Sibiu International Street Art, eveniment ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie. De fiecare dată, Florina şi colegii săi identifică mai întâi pereţii, zidurile de clădiri publice (deocamdată în special şcoli şi licee) care consideră că se pretează intervenţiei artiştilor stradali. Cu aceste propuneri merg la Primăriei, alături de ai cărei reprezentanţi decid care pereţi vor fi transformaţi în cadrul festivalului.
„Ceea ce adesea vedem noi pe pereţi în România este, cumva, un mod primitiv de exprimare. Arta stradală este la un alt nivel, unul mult superior. Arta stradală are, de fapt, un mesaj ascuns în faţa fiecărei picturi. De cele mai multe ori, aceste mesaje sunt sociale. Artiştii stradali sunt foarte interesaţi de comunitate, de viitor, de prezent, de tot ceea ce ne înconjoară şi încearcă, printr-un mod care poate părea decorativ, să transmită mesaje către privitor“, apreciază Florina Vlad. Dacă în primele două ediţii ea a ales ca temele să fie legate de zbor, în 2017 a decis să le redea o mai mare libertate artiştilor invitaţi, alegând ca tema să fie legată de mesajele specifice reţelelor de comunicare: 129/ABZ👍.
„Contează foarte mult şi zidul pe care îl alegi. Noi mergem pe teren, găsim locuri care nu ne plac că sunt prea gri sau prea plictisitoare. Un loc care nu spune nimic e deranjant pentru noi, să zic aşa. Genul acesta de artă este una organizată, este mai mult decât o artă stradală, este o galerie de artă în aer liber. Lucrările care sunt în festivalul nostru sunt evaluate de curatori, pereţii sunt aleşi cu grijă, se lucrează într-o anumită ordine şi cu o anumită temă“, mai explică Florina Vlad.
 
Mai multe ziduri ale unor licee din Sibiu au fost total transformate în cadrul festivalului FOTO Sibiu Street Art Festival
 
Lucrările devin repere urbane
 
Încă de la prima ediţie a Sibiu International Street Art Festival, discuţiile publice au vizat şi temerea autorităţilor că astfel de lucrări încurajate din fonduri publice ar putea încuraja şi vandalismul. „Dar noi veneam cu un feedback din ţările occidentale,  unde graffiti se face din anii ’80, acolo unde este deja testat faptul că o lucrare de artă stradală atrage respect şi în zonă nu se mai vandalizează. Lucrarea unui artist stradal impune respect şi în faţa celor care mâzgălesc pe stradă“, arată Florina Vlad.
Şi acest lucru spune că s-a întâmplat şi la Bucureşti, cu un zid anost de pe Lipscani, la care artistul Alexandru Ciubotariu, cunoscut mai ales sub numele Pisica Pătrată, a lucrat alături de alţi artişti stradali. „Prin minim efort şi resurse poţi transforma un loc abandonat şi dubios, pe care lumea îl ocoleşte, într-un reper urban. Aşa s-a întâmplat cu un gard părăsit de pe Lipscani. Cred că acum vreo zece ani, zidul a fost colorat, a fost desenat de mai mulţi artişti printre care eram şi eu şi efectiv lumea l-a perceput ca pe un reper urban: îşi dădea întâlnire acolo, îşi făcea fotografii. Ba chiar a apărut în banca de imagini a unei mari agenţii de presă atunci când căutai Bucureşti. Deci se poate transforma radical o zonă“, spune Pisica Pătrată.
 
„Nu am vrut să facem doar artă de dragul artei, ci şi să vină în folosul comunităţii. Pentru a revitaliza locurile care arată rău“, Florina Vlad, organizatoare a Sibiu International Street Art Festival
 
Pentru el, diferenţa dintre un act de vandalism şi o lucrare de artă implică şi pe cei care recepţionează lucrările. „Depinde şi de cel care priveşte. Eu găsesc multe lucrări care pot fi catalogate drept vandalism sau mâzgălituri drept opere de artă. Deci eu cred că ţine de ochii privitorului, ca în orice lucrare de artă. Munca artistului este doar o jumătate, restul ţine de privitor“, arată artistul originar din Constanţa. Şi el insistă pe mesajul pe care îl transmite o lucrare şi care trebuie reinterpretat de privitori. „O lucrare este completă atunci când este reinterpretată de privitor. Dacă artistul o face doar pentru el, nu are nicio valoare. Cât priveşte locul, aici sunt minime reguli de bun simţ, mai ales că spaţiul public este foarte ofertant şi poţi interveni în foarte multe locuri, iar casa unui om sau un perete proaspăt zugrăvit nu sunt cele mai bune alegeri. Dar şi aici poate fi discutat, este alegerea fiecăruia până la urmă“, mai adaugă Pisica Pătrată.

„Nu am vrut să facem doar artă de dragul artei, ci şi să vină în folosul comunităţii. Pentru a revitaliza locurile care arată rău“, Florina Vlad, organizatoare a Sibiu International Street Art Festival

citeste totul despre: