Cerșetorii vin la Satu Mare din Sălaj şi Cluj

Femeia a venit din Sălaj să cerşească în Satu Mare

Populația de cerșetori din Satu Mare a fost întregită în ultima lună de aproape 100 de sărmani veniți din județele Sălaj și din satele clujene. Fenomenul se repetă în fiecare vară. Potrivit Poliției Locale, cerșetorii migrează încercînd să profite la maximum de generozitatea sporită a sătmărenilor întorși de la muncă din Vest.

Terasele din municipiu sunt luate zilnic cu asalt de cerșetori. Agasanți și insistenți, aceștia fac turul meselor o dată la fiecare oră, agasându-i pe clienții localurilor din centru, dar şi pe trecători. „Nu mai putem sta de ei, vin din oră în oră și ne cer bani în valuri. Abia pleacă unul, că vine celălalt. E ridicol“, reclamă Larisa Bota, aflată la o terasă din vecinătatea Palatului Aministrativ. Patronii localurilor sunt și ei deranjați de numărul mare de cerșetori și îi alungă constant.

Banii „occidentalilor“, magnetul verii

Reprezentanţii Poliției Locale leagă fenomenul migrației cerșetoriei de venirea acasă a sătmărenilor care lucrează în ţările Uniunii Europene. „Vin în Satu Mare pentru că știu că numărul populației cu venituri mari crește pe timpul verii, odată cu întoarcerea oamenilor de la muncă din Occident. Preferă migrația pe timp de vară și pentru că au condiții să locuiască în aer liber, fără să înghețe. În septembrie, când  «stranierii» dispar iar vremea începe să se răcească, pleacă și ei“, a explicat Florin Găzdac, șeful Poliției Locale Satu Mare. Potrivit afirmațiilor sale, cerșetorii din Sălaj și Cluj sunt atrași și de generozitatea sătmărenilor. „Se știe printre ei că la Satu Mare, un oraș mai mic decât Clujul sau Timișoara, lumea e mai darnică. Vin la noi pentru că suntem mai cu dare de mână decât sălăjenii, clujenii sau timișorenii” afirmă Găzdac.

Nomazi în colibe  

Familiile de romi își petrec nopțile în colibe improvizate pe malul Someșului, aproape de zona centrală, și „lucrează“ zi-lumină. „Își încropesc colibe din stuf și paie în zone mai ferite de pe malul Someșului, mascate de buruieni și stufăriș, pentru a fi feriți de ochii poliției. Își petrec noaptea acolo, iar ziua fac turul teraselor“, afirmă Găzdac. Potrivit statisticilor Poliției Locale, în luna iulie, polițiștii le-au aplicat cinci amenzi de 900 de lei cerșetorilor, alte aproximativ 50 fiind aplicate de lucrătorii Inspectoratului Județean de Poliție.

Cât câștigă un cerșetor

Reporterul „ADS Satu Mare“ a luat duminică, 21 august, urma unei familii de cerșetori, formată dintr-un bărbat, o femeie și trei copii, sosită în weekend cu trenul din zona Clujului, pentru a le observa modul de lucru și a afla ce venituri obțin din cerșetorie. Interpelați de reporterii ADS, membrii familiei au refuzat să-și decline identitatea, afirmând doar că au sosit cu trenul din județul Cluj. Coborâtă din tren, femeia și-a dezbrăcat copilul, în vârstă de aproximativ trei ani, de la buric în jos și l-a lăsat despuiat încă de la sosirea în gara Satu Mare. Pe distanţa care desparte stația CF de centrul nou, clienții celor aproximativ 20 de terase din zona centrală le-au dat nomazilor 15 lei, impresionați de priveliștea oferită de copilul despuiat și desculț. În medie, o familie de cerșetori câștigă zilnic peste 100 de lei. Șeful Poliției Locale afirmă că în medie, polițiștii îi surprind pe cerșetori având la ei între 30 și 50 de lei. 

Campanii ineficiente

Reprezentanții poliției susțin că oamenii nu se lasă influențați de campaniile anti-cerșetorie derulate de mass-media și autorități decât pentru scurt timp, fapt care face imposibil de eliminat fenomenul. „La Cluj, Timișoara și Arad s-au făcut campanii intens mediatizate prin care oamenii erau îndemnați să nu le mai dea bani cerșetorilor, însă campaniile au fost ineficiente. Lumea se conforma cât de cât doar în timpul derulării campaniilor, după care o luau de la început. Ar trebui făcute campanii non-stop. Dacă lumea nu le-ar da, cerșetorii ar dispărea“, a mai spus șeful Poliției Locale.