VIDEO Acuzaţiile grave ale unui fost şef  de parc naţional din România: „Eram incomozi pentru că ne opuneam tăierilor de păduri în zonele protejate integral“

Silviu Constantin a dat un interviu în care a povestit problemele din timpul mandatului FOTO Agent Green

Silviu Constantin, fostul preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, demis la sfârşitul anului 2016 pentru că s-a opus tăierilor din ariile protejate, dezvăluie presiunile pe care Direcţia Silvică Caraş-Severin le-a făcut pentru ca acest for să aprobe defrişări în zonele de protecţie.

Într-o filmare publicată de către organizaţia de mediu Agent Green, Silviu Constantin spune că cei de la Direcţia Silvică Caraş-Severin invocau că au plan de tăieri, pe care dacă nu le fac înregistrează pierderi. Acesta susţine că se puneau presiuni pe directorii parcurilor naţionale, că vor fi puşi să achite aceste pierderi, dacă nu aprobă tăierile. 

“Eram incomozi pentru că ne opuneam tăierilor de păduri în zonele protejate integral, tăieri care veneau totdeauna cu tot felul de pretexte din partea Romsilva, prin Direcţia Silvică Reşiţa. Am primit din partea lor vreo trei patru adrese, plus domnii de la Direcţia Silvică au venit şi la noi la şedinţa de consiliu, spunându-ne că ei au plan şi că dacă noi nu suntem de acord atunci cine va plăti cei un milion şi nu ştiu cât, veneau cu cifre foarte exacte, care reprezintă pierdere pentru că nu se realizează tăierea. Dar repet, era vorba de zone în care nu e posibilă tăierea. Tot timpul existau pretexte, unul era veşnicul atac al gândacilor de scoarţă, ipidaelor care provoacă uscarea arborilor pe picior şi aşa mai departe”, povesteşte Constantin, care susţine că presiunile mergeau până la discuţia de a imputa cuiva pierderea pe care cei de la Direcţia Silvică considerau că o au dacă nu fac tăierile pe care şi le programaseră.

Dezvăluiri despre cum se taie pdurea în zonele protejate

“Când vorbeam de presiuni mă refeream la adresele oficiale trimise de la Direcţia Silvică, în care ni se cerea imperativ să dăm o decizie favorabilă pentru tăieri, fie în rezervaţii, fie în zone de protecţie strictă, unde noi nu dădusem avizul. Se revenea cu o adresă şi, în caz contrar, ni se cerea să spunem cine suportă pierderea de x lei. Răspunsul meu a fost că nu poate fi vorba de pierdere cât nu se poate planifica tăiere în zona de protecţie. Eu nu-mi imaginez cum cineva putea să-şi planifice, la începutul anului, că într-o zonă de protecţie strictă ar trebui să existe tăieri, pentru că acolo va fi un mare atac, care va necesita tăierea atâtor metri cubi de material lemnos”, susţine fostul preşedinte.

Silviu Constantin spune că directorii parcurilor naţionale nu pot să se împotrivească pentru că, dacă o fac, pierd finanţarea parcului, care vine de la Romsilva şi şi îşi pot pierde chiar şi funcţiile.

“Ei sunt între ciocan şi nicovală. Sunt doar teoretic autonomi. Tot timpul îmi spuneau că primesc telefoane de la Regie. Presiuni sunt asupra lor. Ei sunt foarte atenţi pentru că pot fi schimbaţi şi sunt schimbaţi destul de des. La Parcul Semenic, din 2014 până acum, cred că au fost schimbaţi vreo patru sau cinci directori… Este un conflict de interese evident. Romsilva este o instituţie care are ca scop exploatarea şi, dacă vreţi, îngrijirea pădurii. Este lupul paznic la oi, ori ceva de genul asta. Aşa cum este în momentul de faţă cu administraţiile de parc subordonate Romsilva, ei au personalitate juridică, dar asta nu înseamnă nimic pentru că bugetul lor vine tot de acolo. Faci ceva greşit, dacă nu eşti schimbat, nu mai primeşti bani”, arată Silviu Constantin.

Fostul preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului dă exemple concrete de zone în care s-au făcut tăieri şi vorbeşte despre cum se blochează elaborarea unui plan de management pentru arile naturale. “Din punctul meu de vedere aici sunt două zone mari, din câte cunosc. Una este zona de la ivoarele Caraşului, unde veşnic se invocă atacul de ipidae, şi a doua zonă, foarte importantă, este Rezervaţia Naturală Berzăviţa. Aici povestea este că din cauza opoziţiei consiliului ştinţific de a aproba tăieri s-a întârziat realizarea planului de management al Parcului. Pentru că acest plan ar fi inclus o zonare care ar fi exclus tăierile în rezervaţie. Dacă vreţi tot nodul, tot miezul acestei poveşti vine din anul 2014, când noi ne-am opus tăierilor în rezervaţia naturală, din clipa aia planul de management nu a mai trecut mai departe, din tot felul de motive. S-au invocat de la virgule puse aiurea, până la greşeli de dactilografiere. Se doreşte un plan de management pentru Parcul Naţional Semenic, dar nu pe zonarea actuală”, mai arată fostul preşedinte al Consiliului Ştiinţic din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului.

Răspunsul Direcţiei Silvice

Oficialii de la Direcţia Silvică Caraş-Severin susţin că nu au solicitat niciodată Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului aprobarea recoltării masei lemnoase din zonele de protecţie strictă sau integrală, iar în privinţa Rezervaţiei Berzăviţa nu este recunoscut obiectul conservării

"Amenajamentele silvice de pe raza Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului sunt aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, soluţiile tehnice adoptate fiind în concordanţă cu zonarea internă a parcului, aprobată prin OM 552/2003. Rezervaţia Naturală Berzăviţa, la care se face referire în articol, se află pe raza Ocolului Silvic Văliug, UP III Băile, IV Berzăviţa şi V Faţa Beţii, are o suprafaţă de 2695,7 ha, fiind amplasată în zona de conservare durabilă a Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, corespunzând categoriei IV IUCN – rezervaţie naturală de tip forestier. Conform OUG 57/2007, în vederea menţinerii stării favorabile a habitatelor, managementul acestora se realizează prin măsuri active de gospodărire.

În cazul Rezervaţiei Berzăviţa nu se cunoaşte exact obiectul conservării, neexistând nici un studiu fundamentat pentru declararea acestei rezervaţii naturale, în baza căruia a fost înscrisă în anexa 1 la Legea nr. 5/2000". În concluzie, considerăm că Direcţia Silvică Caraş Severin nu a făcut nici un fel de presiune în vederea recoltării masei lemnoase din zonele interzise, prezentând doar situaţiile critice din teren, în care se află unele arborete, mai mult, întotdeauna am dat dovadă de disponibilitate şi bună credinţă în ceea ce priveşte exigenţele actuale de respectare şi aplicare a legislaţiei în vigoare", arată Daniel Petru Poliţă, directorul DSCS. 

Acesta spune în legătură cu atacurile de ipidae din zona Semenic, că la nivelul Ocolului Silvic Văliug, în ultimii ani, au fost întocmite şi aprobate, derogări de la prevederile amenajamentului silvic, pentru un volum de peste 25 mii mc, iar în Rezervaţia Berzăviţa, până la finele anului 2016, au fost identificaţi un număr de 9345 arbori infestaţi şi uscaţi, atacaţi de ipidae, fapt evidenţiat şi în nota de constatare nr. 464/13.04.2017, întocmită de reprezentanţii Gărzii Forestiere Timişoara.