Râmnicu Vâlcea: FOTO. Măştile din Maramureş „scot dracii” din olteni şi însoară flăcăii tomnatici

La Muzeul Satului sunt expuse măşti cu Sarsailă, apărute şi în filmul Transilvania, măşti cu ritualuri de înmormântare sau „Mătăhăi" care să însoare flăcăii tomnatici.

La Muzeului Satului Vâlcean, din localitatea Bujoreni, s-a deschis astăzi, la ora 11.00, o inedită expoziţie de măşti maramureşene. Şefa secţiei Etnologie din cadrul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, Janeta Ciocan, ne-a spus: „Expoziţia intitulată «Masca şi rolul ei în satul tradiţional din Maramureş» va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii mai. Măştile pe care le expunem sunt vechi, unele de la începutul secolului al XX-lea şi fac parte din cultura populară. Acestea, Sărsăilă sau Talpa Iadului (cum se spune la dvs. în Oltenia, Dracu, cuvânt pe care evităm să-l rostim) sunt purtate şi azi de cetele de colindători flăcăi, în noaptea de dinainte de Crăciun şi până după Anul Nou în zona Chioarului. Colindătorii cu măşti confecţionate din blană de animale, sunt îmbrăcaţi în costume populare, au clopote cu care fac zgomot şi ating pe cei din jur, alungând spiritele rele şi purtându-le astfel noroc. În localitatea Farcaşa sau pe Valea Someşului, există un alt obicei cu măşti legat de înmormântare. Se reproduce efectiv înmormântarea, cu preot şi masca mortului care se aruncă pe apa îngheţată a Someşului. Tradiţia spune că acesta de trezeşte şi astfel începe reînvierea"

Janeta Ciocan lângă măstile cu Sarsailă confecţionate de renumitul mesterul popular Vasile Şuşca

Măştile lui Vasile Şuşca în marile muzee ale lumii

Printre măştile expuse la muzeul vâlcean, cele reprezentând personajul Sărsăilă aparţin cunoscutul meşter popular Vasile Şuşca, din Săcel-Maramureş. „M-am apucat de confecţionatul măştilor în urmă cu apropae 20 de ani. De la primele măşti expuse în Muzeul Şcolii Sighetul Marmaţiei şi până la cele expuse la Muzeul Măştilor din Italia, alături de măşti din întreaga lume, este un drum lung. Am lucrat croitorie şi cojocărie şi cum nu vroiam să arunc nimic am început să confecţionez măşti mai ales că am croşetat şi cu pictura, ca pictor amator. Măştile mele au fost folosite şi în filmul «Transilvania» al regizorului Tony Gatlif şi am fost invitat la televiziunea italiană pe tema aceasta a tradiţiei măştilor. Acum sunt pasionat de măştile foarte vechi, folosite de dacii liberi în ritual păgân pentru alungarea duhurilor". Vasile Şuşca spune că tradiţia confecţionării măştilor a împărtăţit-o şi fiilor săi, Bogdan-Ionuţ şi Vasile-Daniel. Vizitatorii s-au arătat încântanţi de expoziţie. „Pentru că este pentru prima oară când la Muzeul din Bujoreni sunt prezentate măşti maramureşene, acestea sunt foart interesante pentru că exprimă obiceiuri care la noi, în Oltenia, nu există" a spus Maria Cojocaru, care privea uimită exponatele.

Măşti de pe Valea Somesului folosite la ceremonialul inmormantarii

Mătăhăii, la casele flăcăilor tomnatici

Într-unul din colturile sălii de expoziţie,agăţaşi în perete, două măşti haioase priveau spre publicul vizitator: „Sunt Mătăhăii sau Moşul şi Baba cum se mai numesc. Aceştia se pun în locuri mai dosnice la casele fetelor sau feciorilor mai tomnatici", ne-a spus etnologul Janeta Ciocan.

Mătăhăii se pun la casele fetelor şi  flăcăilor tomnatici