Vinarsul produs în Prahova, învechit în butoaie de stejar, i-a cucerit pe chinezi. Producătorul i-a schimbat numele pentru ca asiaticii să-l poată pronunţa
0
După ce se odihneşte timp de şapte ani în butoaie de stejar româneşti, în răcoarea cramelor de la Pleaşa, din zona Dealu Mare, vinarsul Brâncoveanu ia drumul pieţei din România, dar şi din Europa. Mai nou, vinarsul fin şi vechi a cucerit şi chinezii, iar producătorul i-a schimbat sticla, dar şi numele. Brâncoveanu este greu de pronunţat de consumatorii asiatici
De 20 de ani, într-o mică localitate din Prahova, aşezată strategic în zona podgoriilor din Dealu Mare, Pleaşa, Bucov, creşte una dintre cele mai de succes afaceri din domeniul spirtoaselor din România, Alexandrion.
Devenit aproape substantiv comun pentru denumirea de coniac, Alexandrion înseamnă, pentru o piaţă rafinată, de nişă, Brâncoveanu XO, VSOP, VS adică vinarsul produs după o reţetă tradiţională a vinurilor româneşti Zghihara, Cramposia şi Iordana, învechit timp de şapte, cinci sau trei ani în butoaie de stejar. Reţeta creată în laboratoarele şi cramele companiei a avut un succes atât de mare încât, în 2008, Alexandrion Grup România a obţinut, pentru Vinars Brâncoveanu, „Vinalies d'Or Troffee“, cea mai înaltă distincţie din categoria „Eau de vie de vin, brandy, coniac“, în cadrul concursului „Vinalies Internationales“, de la Paris, Franţa.
Aproape că nu există român care să nu fi gustat un strop din vinarsul cu un gust intens şi cu o prezentare specială, într-o sticlă personalizată, aşezată cuminte într-o cutie care aminteşte de o veche carte domnească. De altfel, în fabrica de la Pleaşa, vinarsul Brâncoveanu are parte de un tratament preferenţial: după ce se odihneşte şi se învecheşte în butoaie de stejar, mişcate cât mai puţin, eticheta i se aplică manual de angajaţii fabricii şi, tot manual, este ambalată în cutia de prezentare.
Şi, aşa cum în trecut, la români exista obiceiul ca vinarsul să fie consumat de sărbătorile creştine sau era oferit în dar părinţilor miresei, atunci când aceasta era cerută în căsătorie, Brâncoveanu a devenit sinonim cu un consum în cadru de sărbătoare. Iar succesul de pe piaţa românească a devenit, treptat, unul internaţional. Exportat în Italia şi Spania, mai nou a cucerit şi piaţa chinezească. Din cauza dificultăţilor de pronunţie a numelui Brâncoveanu, vinarsul se numeşte pentru piaţa asiatică Alexandrion XO şi a primit şi o sticlă nouă, cu accente stilistice ce amintesc de recipientul unui parfum luxos.
223 de milioane de sticle de spirtoase vândute în 20 de ani
În ultimii 20 de ani, 470.000 de sticle de Brâncoveanu au luat drumul străinătăţii. De altfel, în cifre, Alexandrion Grup România, care a operat recent şi o schimbare de denumire, în Distileriile Alexandrion, înseamnă, în ultimele două decenii, peste 223 milioane sticle de spirtoase vândute şi peste 120 milioane litri produşi. Doar în 2014, distileriile au vândut peste 12 milioane sticle, au produs peste 8 milioane de litri şi au exportat peste 650.000 sticle.
Potrivit lui Nawaf Salameh, preşedinte şi CEO al Distileriilor Alexandrion, un om de afaceri român de origine siriană, exporturile distileriilor reprezintă, acum, cel mult 5% din cifra de afaceri a companiei, însă, pe viitor, se are în vedere inclusiv cucerirea pieţei din SUA.
Compania vizează şi piaţa de ţuică, palincă şi rachiuri
Distileriile de la Bucov - Pleaşa se află în inima arealului Dealu Mare (cunoscut înainte ca Dealu Frumos), regiune situată din punct de vedere geografic pe paralela de 45 de grade, asemeni regiunii franceze Bordeaux.
Afacerea are puternice accente locale. Pe lângă locurile de muncă create, aproximativ 300 în toate compartimentele companiei, distileriile folosesc din plin elementele locului, precum apa, de o calitatea extraordinară, vinurile zonei, fructele, dar şi tradiţiile arealului, folosind experienţa cultivatorilor în domeniul străvechi al cultivării viţei de vie şi producerii vinurilor.
Fabrica de la Pleaşa, Bucov ocupă o suprafaţă de 200.000 mp şi beneficiază de tehnologii moderne, similare celor ale unor branduri puternice din Europa: distilerii multifuncţionale, unice în România (pentru vin, fructe si cereale), o cramă subterană cu o capacitate de 3.000 de butoaie şi o secţie de îmbuteliere de 10.000 mp.
Portofoliul de produse al Distileriilor Alexandrion cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă – coniacul şi vodca se detaşează - inclusiv băuturi tradiţionale româneşti, precum afinata şi vişinata, iar producătorul anunţă şi intrarea pe piaţă, probabil de anul viitor, cu ţuică, palincă şi rachiuri de fructe, reţete la care se lucrează în prezent în laboratoarele distileriei.
Vă mai recomandăm
FOTO Cătina şi măceşele „made in Prahova“ iau drumul Germaniei. Fructe de pădure fără căutare pe piaţa din România ajung în fiecare an în casele nemţilor, sub formă de sucuri, suplimente şi cosmetice. Silvicultorii din Prahova exportă de aproape 40 de ani, în Germania, cătină, măceşe şi păducel. Producţia din această toamnă este de 200 de tone.
FOTO Cum s-a întors furatul la cântar împotriva afacerii cu zmeură din Prahova. Germanii au uitat drumul spre Gornet. Sătenii din comuna prahoveană Gornet culeg zilnic, în această perioadă, tone de zmeură. Din păcate, fructele parfumate mai îmbogăţesc doar intermediarii care vin la porţile producătorilor. În urmă cu puţini ani, germanii veneau cu TIR-urile pentru a cumpăra zmeura, dar au renunţat după ce au descoperit apă în butoaiele cu fructe
Se încarcă comentariile...
