Marii duşmani ai pomilor fructiferi şi ai trandafirilor. Cum vindecăm frunzele care devin cleioase şi zbârcite

Frunze arse, pătate, uscate prematur, fructe nedezvoltate şi chircite, tulpini pline de insecte şi mâzgă lucioasă şi lipicioasă sunt simptomele clare care trebuie să vă alarmeze imediat în caz că doriţi să mai salvaţi câte ceva din grădină sau curte.

Primăvara şi începutul verii este perioada din an în care bolile pomilor şi ale florilor îşi fac simţită prezenţa, atunci când vremea este capricioasă, dar şi când nu au fost luate măsuri de prevenţie.

Afidele sau păduchii plantelor

Printre florile cele mai predispuse la boli sunt, din păcate, tradafirii, aflaţi în luna iunie în plin proces de înflorire. Marele duşman al trandafirilor sunt afidele, mai cunoscute după denumirea populară de păduchii de plante. Îi puteţi repera imediat.

Se strâng pe tulpină, imedat sub floare, au o culoare verde deschis şi sunt lipicioase la atingere. Afidele stau în grup compact şi sug seva plantei, iar în timp o pot distruge.

Puţin ştiu, spune inginerul horticultor Ruxandra Gâlă, că pentru a scăpa de acest dăunător al florilor, trebuie mai întâi să căutaţi în grădina unde aveţi trandafirii, muşuroiul de furnici. Afidele produc o substanţă lipicioasă, un clei lucios, pe care furnicile îl savurează.

Afidele sau păduchii plantelor se strâng pe tulpină şi sug seva  FOTO Diana Frîncu

Deci, primul pas care vă va ajuta să scăpaţi de păduchii de plante este să eliminaţi furnicile, iar acest lucru nu se poate face eficient decât cu insecticid cumpărat din comerţ specializat pentru combaterea acestor insecte.

Din păcate nu doar trandafirii sunt atacaţi de păduchi, ci şi lăstarii tineri ai tuturor rozaceelor: măr, păr, cireş, vişin etc. Dacă frunzele sunt încreţite şi lucioase, atunci este clar că afidele şi-au făcut prezenţa, iar singura şansă să salvaţi pomul este să eliminaţi, să tăiaţi fiecare lăstar atacat.

De ce se „băşică” frunzele

Piersicile şi caisele, probabil cele mai aşteptat fructe din timpul verii, au şi ele un dăunător de temut de car ar trebui să ţineţi seama atunci când plantaţi astfel de soiuri de pomi în livadă sau în curte. Taphrina deformans este o ciupercă ce atacă în timpul verii, în perioade ploioase cu temperaturi ridicate,  piersicul şi caisul, dar, din fericire şi în acest caz simptomele sunt evidente, iar boala poate fi combătută cu succes, dacă este depistată la timp.

Taphrina se manifestă prin băşicarea frunzelor, mici umflături de culoare maroniu-roşcat sau chiar roşiatice. Odată frunza atacată, ea va cădea, ceea ce va conduce la defolierea prematură a pomului, spune Ruxandra Gâlă. În plus, frunctul care se dezvoltă într-un pom contaminat cu această ciupercă va fi mai mic şi mai puţin suculent şi aromat.

Tratamentul în astfel de situaţii trebuie să fie prompt. În primele 24 de ore după ploaie se aplică fungicid pe bază de dodină, cu precizarea că tratamentul se reia la 24 de ore după aplicarea primului.

 Din păcate frunzele nu-şi mai revin nici măcar după aplicarea fungicidului, însă aveţi şansă să puteţi salva pomul, dacă tratamentul se aplică la timp şi corect.

De ce se înnegresc frunzele

O altă boală care atacă lăstarii, dar şi frunzele şi fructele pomilor  sâmburoşi este monilioza. Este o ciupercă ce se dezvoltă mai ales în perioade de mare umiditate şi timp rece.

Un pom contaminat cu monilioză va avea frunzele zbârcite care vor căpăta şi un aspect maroniu, iar fructele putrezesc  şi devin cleioase.

Când pomul este atacat de monilioză, trebuie eliminate toate lăstarele afectate FOTO Diana Frîncu

 Atacul moniliozei duce la moartea pomului, aşa că şi de data aceasta tratamentul trebuie să fie imediat şi ferm. Sfatul horticultorului este ca tot ceea ce este atacat, de la lăstar până la fructe, să fie tăiat, adunat şi ars, nu aruncat la gunoi pentru că sporii moniliozei pot rezista în pământ până la 4-5 ani.

Lăcomia, poate cel mai mare dăunător al pomilor fructiferi

Un alt dăunător în livadă este lăcomia omului, spun horitcultorii, care vrea să aibă o producţie foarte mare într-un an şi ignoră faptul că anul următor, pomul nu va mai avea putere să dezvolte alte fructe.

Fiecare dintre cei care au pomi fructiferi în curte se întreabă care este secretul să aibă producţie în fiecare an şi nu doar “când dă Domnu’” .

Ei bine, răspunsul este cât se poate de simplu. Mai bine producţie mică, dar de calitate, decât maldăre de prune, dar mici şi fără sevă.

Pe lângă tăierile în uscat (ianuarie-martie) cel mai important moment pentru reglarea producţiei este rărirea încărcăturii de rod.

În momentul în care fructul este încă mic şi nu a dat în pârg, pomul se scutură până ce pe ramuri rămâne doar 40 la sută dintre fructe. Practic, dintr-un mănunchi de patru - cinci prune, de exemplu, se lasă doar un singur fruct. Este singura soluţie eficientă pentru ca pomul să rodească sănătos şi anul următor.