Legenda Cascadei Urlătoarea: povestea de dragoste nefericită dintre o fată şi doi fraţi care a dat naştere căderii de apă

Una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, Urlătoarea din Bucegi, are o legendă tristă care, în toate versiunile sale, vorbeşte despre povestea de dragoste nefericită dintre o frumoasă fată a Bucegilor şi doi fraţi care au prins drag de ea

Aflată la o altitudine de 1.100 de metri, deasupra Poienii Ţapului, Buşteni, şi la poalele Jepilor, Cascada Urlătoarea din munţii Bucegi este unul dintre cele mai cunoscute şi mai căutate obiective turistice din ţara noastră. Pe timpul verii cel puţin, sute de turişti români şi străini ajung zilnic la cascadă pentru a se răcori, dar mai ales pentru a fotografia impresionanta cădere de apă, cu un debit puternic şi o înălţime de 15 metri.

Aşa cum o arată şi numele, cascada se remarcă prin vuietul puternic care îţi dă impresia, cu cât te apropii de căderea de apă, că aceasta „urlă“ printre stânci, tulburând liniştea pădurii.

Şi, ca majoritatea vârfurilor de munte şi a apelor din Bucegi, şi cascada Urlătoarea are o legendă, o poveste care cunoaşte mici variaţii de la o sursă la alta. 

Fiica Jepilor şi cei doi ciobănaşi

„Prin aceşti munţi, o frumoasă păstoriţă, fiică a Jepilor bătrâni, îşi păştea mioarele în vremuri de mult apuse. Doi fraţi ciobănei se îndrăgostiseră de păstoriţă şi prinseră a o urmări pas cu pas, fără însă a şti unul de dragostea celuilalt. Într-o zi neguroasă , ciobanii, fără să se vadă unul pe celălalt, au întins braţele spre ciobăniţă. Aceasta, înspăimântată de apariţia ciobanilor, a scos un ţipăt deznădăjduit şi s-a aruncat în gol de pe stânci, prefăcându-se în cascada de argint care cade la infinit, plângându-şi parcă tinereţea. Ciobanii au împietrit pe loc din cauza grozăviei, iar trupurile lor împietrite mai pot fi văzute şi astăzi de-a stânga şi de-a dreapta cascadei”, este versiunea care apare pe un panou informativ din apropierea cascadei, montat de Administraţia Parcului Naţional Bucegi.

Cei doi fraţi care s-au ucis în luptă pentru dragostea fetei

Oamenii locului au o altă variantă a poveştii, o legendă la fel de tristă care vorbeşte despre o femeie săracă, ce avea doi băieţi. Ajunşi la vârsta însurătorii, întâmplarea face ca ambii să se îndrăgostească de aceeaşi fată, cea mai frumoasă fată a locului. Când au realizat acest lucru, băieţii i-au cerut fetei să-l aleagă pe unul dintre ei. Neputând să se decidă, fata s-a retras în munţi, iar fraţii s-au certat şi s-au luptat până la moarte, fiecare de mâna celuilalt. Auzind de tragedie, fata s-a aruncat de pe munte, iar în locul în care a căzut a izvorât cascada, al cărui vuiet puternic simbolizează plânsul veşnic al fetei pentru cei doi băieţi. De asemenea, trupurile celor doi fraţi s-au transformat în munţi – Jepul Mic şi Jepul Mare. Legenda se încheie cu moartea mamei celor doi băieţi, care s-a transformat într-o pădure care a acoperit cei doi munţi, pentru a fi mereu împreună.

Sute de turişti ajung zilnic la Cascada Urlătoarea. FOTO Adevărul

Cel mai uşor traseu din Bucegi

Drumul către cascadă este marcat cu bulină roşie şi este considerat cel mai uşor traseu din Bucegi. În zonă se ajunge de pe Drumul Naţional 1, de la telecabina Buşteni. Un alt traseu marcat este cel de la Poiana Ţapului, denumit „Drumul Regal“ pentru că pe aici obişnuiau să se plimbe călare regele Carol I şi, mai târziu, Regina Maria. Acesta leagă Castelul Peleş de Cascada Urlătoarea.

Drumul spre cascadă poate fi parcurs în cel mult o jumătate de oră, din Buşteni. Presărat cu „scări naturale“, formate de rădăcinile copacilor, traseul are câteva hopuri mici, dar şi două podeţe din lemn.

La 300 de metri mai sus de Cascada Urlătoarea (formată de pârâul Urlătoarea, mai exact de confluenţa văilor Urlătoarea Mică şi Comorilor) se găsesc încă două cascade, mai mici, Urlătoarea Mare şi Urlătoarea Mică.

Peste tot în jurul Cascadei Urlătoarea sunt panouri care avertizează despre prezenţa urşilor în zonă. De asemenea, există o avertizare de „risc de cădere în gol“. La Cascada Urlătoarea s-au înregistrat cazuri de deces şi răniri grave după ce turiştii nu au ţinut cont de recomandări şi s-au căţărat de stâncile abrupte. 

Mai puteţi citi

Monstrul din Loch Ness are un frate în Prahova. Povestea dihaniei din Lacul Paltinu, şarpele enorm cu cap de câine care i-a înspăimântat pe localnici. Povestea unui monstru care trăieşte în străfundurile Lacului Paltinu din Prahova a atras, de-a lungul timpului, numeroşi căutători de senzaţional pe malurile lacului de acumulare. Localnicii, mult mai familiarizaţi cu legendele locului, au poveşti de groază despre un şarpe enorm, de câţiva metri, negru şi lucios, pe care fie l-au văzut, fie l-au simţit în apă, în timp ce încercau să o traverseze.

Locuri bântuite din Prahova. Iulia Hasdeu cântă la pian în castelul de la Câmpina, iar fantoma lui Odette se plimbă în podul Conacului Bellu din Urlaţi. Frumuseţea castelelor şi conacelor din Prahova au aprins, de-a lungul timpului, imaginaţia localnicilor, impresionaţi de simbolistica ciudată a construcţiilor şi poveştile oamenilor care le-au locuit. Două astfel de locuri sunt, în Prahova, Castelul Hasdeu de la Câmpina şi Conacul Bellu din Urlaţi, despre care se spune că sunt bântuite