Casa-rotundă, proiectul unic al unui prahovean: cu 40% mai puţine materiale, costuri cu 80% mai mici la încălzire, rezistă la cutremure, e gata în 30 de zile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alexandru Dinulescu, un inginer din Prahova, oferă o alternativă de locuinţă desprinsă parcă din filmele ştiinţifico-fantastice. Domurile geodezice, casele rotunde, sunt construite în aproximativ o lună, au nevoie cu 40% mai puţin material de construcţie decât pentru o casă obişnuită, sunt extrem de luminoase, rezistente la cutremur, reduc costurile de încălzire cu până la 80% şi, nu în ultimul rând, sunt mult mai ieftine.

Într-o Românie sufocată de oraşe cu mult prea multe blocuri şi mult prea puţin spaţiu, orientarea către soluţii de locuit ecologice, ieftine şi, în acelaşi timp, personalizate primeşte răspuns şi de la inginerul prahovean Alexandru Dinulescu.

Inginerul s-a specializat în construcţia de case rotunde, aşa-numitele domuri geodezice, case desprinse parcă din filmele SF. Domurile sunt case ieftine şi în acelaşi timp moderne, spaţioase şi foarte sigure, care pot fi personalizate în funcţie de dorinţele clienţilor, respectând principiul de bază: construcţii cu forme sferice, care seamănă cu o minge de fotbal, în care pentagoanele şi hexagoanele din care este formată se împart în triunghiuri echilaterale.

Destinaţia clădirii poate fi casă de locuit, show-room, restaurant, stadion, solariu, spaţiu pentru concerte etc. „Am primit comenzi de domuri care sunt folosite ca săli de concerte, pentru că spaţiul are o foarte bună transmisie a sunetului şi păstrare a căldurii, showroom-uri şi chiar spaţii de magazine. Luminozitatea foarte bună, care poate fi controlată, permite, de exemplu, o foarte bună punere în valoare a obiectelor expuse la vânzare“, ne-a spus Alexandru Dinulescu.

De altfel, domurile geodezice îndeplinesc foarte multe dintre calităţile căutate de cumpărătorii de locuinţe ai zilelor noastre: luminozitate, reducere a costurilor cu încălzirea sau răcirea între 60 şi 80%, economii de până la 40% cu materialele de construcţie, flexibilitatea care îi conferă o bună rezistenţă la cutremure, faptul că sunt ecologice.

De exemplu, sistemul de intraventilaţie naturală face ca aerul să circule de la bază la vârf, pe sub întregul înveliş al domului, acest lucru eliminând căldura verii sau condensul provocat de diferenţele de temperatură interior-exterior. Pe timp de vară este răcoroasă, nu se încinge, iar iarna este călduroasă. În timp îşi creează propriu bioclimat de temperatură aproximativ constantă, indiferent de temperatura exterioară, astfel că ambientul este unul ¬sănătos şi aerisit.

Inima domului, conectorii de forţă

În ceea ce priveşte construcţia, „inima“ domului geodezic este un sistem de conectori metalici de forţă care sunt patentaţi şi special proiectaţi ca să respecte şi chiar să excede normele de siguranţă privind structura de rezistenţă, să reziste la încărcări foarte mari, aliajul fiind ranforsat cu titan şi să reziste timp foarte lung, în general o garanţie de minimum 75 de ani. De asemenea, nu se deformează, nu ruginesc şi, nu în ultimul rând, îşi aliniază singuri structura, se montează uşor şi rapid. Acesta face ca, în funcţie de dimensiunile domului, acesta să fie gata montat, de o echipă de patru persoane, între 15 zile până la o lună, în funcţie de mărime, compartimentare şi finisajele folosite.

Domul poate avea orice deschidere, fără să fie nevoie de susţinere, decât petrimetral. Din acest motiv, este necesară o cantitate de material cu 40% mai mică decât pentru ridicarea unei case obişnuite“, explică Alexandru Dinulescu.

În general, însă, comenzile de domuri primite de inginer au un diametru de 10 metri, ceea ce face ca interiorul casei rotunde să ajungă la un spaţiu de 100 mp. La diametre de peste 11 metri, domurile ajung la un spaţiu interior de peste 150 mp. Cea mai mare deschidere poate ajunge la 680 mp.

Inginerul s-a inspirat în realizarea domului de clădirile Aeroportului Băneasa, Circului de Stat, Romexpo, dar şi de moscheile din Istanbul. 

Alexandru Dinulescu, inginerul prahovean specializat în construcţia de domuri geodezice. FOTO arhiva personală

image

Primul dom l-a construit în urmă cu aproximativ cinci ani în localitatea prahoveană Izvoarele, pentru mama sa. Foarte multe persoane i-au trecut de atunci pragul acestui prim dom, intrigate de forma ciudată, dar şi curioase în privinţa proprietăţilor clădirii. De atunci, inginerul a primit comenzi în întreaga ţară.

Între 40.000 şi 45.000 de euro pentru un dom de 100 de metri pătraţi

Cele mai multe domuri le-am construit în judeţul Iaşi şi, în general în Moldova. Este vorba despre domuri cu destinaţia de case de locuit, pe când în Timişoara, de exemplu, am construit domuri cu destinaţii tehnice, spaţii de concerte sau magazine“, povesteşte inginerul.

Preţul, mai mic faţă de al unei case obişnuite cu peste 20%, a fost un alt atuu în construcţia de domuri în întreaga Românie. Preţul pentru un metru pătrat este de 400-450 de euro, în funcţie de finisaje – clientul poate controla modul în care se realizează iluminarea natural, mai mică în zona de câmpie de exemplu, sau mai mare, în zonele de munte, precum şi materialele folosite – astfel că pentru un dom de 100 mp, preţul întregii locuinţe să oscileze între 40.000 şi 45.000 de euro. Preţul include toate materialele de construcţie şi costurile de instalare.

Clienţii provind din cele mai diverse medii sociale şi profesionale. „Chiar dacă am fost şi suntem încă în criză imobiliară, iar oamenii se gândesc mai mult dacă să investească într-o locuinţă, am primit foarte multe comenzi. Iar oamenii îşi construiesc o casă dom nu neapărat pentru forma neobişnuită cât mai ales pentru proprietăţile unei astfel de case“, ne-a mai spus Alexandru Dinulescu.

Unul dintre dezavantajele domului este că forma locuinţei nu permite orice fel de amenajări interioare. Însă senzaţia de libertate, avantajele de a locui într-o asemenea casă, modelată într-o formă ambientală ancestrală, dar gândită pentru mileniu III, sunt incomparabile cu orice alt tip de casă.

Vă mai recomandăm

Ultimul pariu al inventatorului Justin Capră pentru viitor: casa ecologică, controlată prin smartphone. În 2013, cercetătorii Fundaţiei pentru Inventică şi Tehnologii Sustenabile „Justin Capră” (FITS), ale cărei baze au fost puse de inventator din banii primiţi pentru recunoaşterea meritelor, au construit casa Soleta Zero Energy One, un omagiu adus maşinii Soleta, al cărei prim model a fost realizat în 1973 de Justin Capră.

 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite