Stăpânii de sclavi de la Berevoeşti, robi la vila primarului: „Mă puneau să car piatră de pe marginea râului“

Primarul din Berevoeşti, Bogdan Proca FOTO jurnaldearges.ro

Noi dezvăluiri scandaloase ies la iveală în dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, a căror cruzime a făcut ocolul lumii. Doi dintre stăpânii de sclavi au făcut muncă în folosul comunităţii chiar la vila lui Bogdan Proca, primarul de la Berevoeşti.

Ciprian Onică, unul dintre cei care au exploatat oameni cu cruzime la Berevoeşti, a spus sub jurământ în faţa procurorilor DIICOT că, în schimbul ajutorului social primit de la primăria locală, a făcut muncă în folosul comunităţii la vila primarului Bogdan Proca. Tot Ciprian Onică a declarat că la vila primarului a muncit şi Silvia

Grancea, şi ea stăpână de sclavi. Iată declaraţia lui Ciprian Onică: ”Arăt că am primit ajutor social de la primărie în primăvara lui 2016, sumă în schimbul căreia trebuia să efectuea 9 zile de muncă în folosul comunităţii. Eram chemat de viceprimarul Romică. În unele zile, când eram chemat să muncesc în folosul comunităţii, viceprimarul Danciu şi cu Nelu Aldrea mă puneau să car piatră de pe marginea râului şi o duceam la vila primarului din Berevoeşti. Acolo, la vilă, când duceam piatra, erau de faţă soacra primarului cu primarul, şi uneori, mama primarului, căreia i se spune Feldi. Ştiu că din piatra pe care am cărat-o eu şi alte persoane asistate social din Gămăceşti a fost construit gardul vilei şi a fost amenajată o groapă adâncă de 2-3 metri. Când am adunat şi cărat piatră la vila primarului, am fost împreună cu Bogdan al lui Culai, cu Marinoiu Remu, cu Grancea Silvia.”

Bogdan Proca este primar la Berevoeşti din 2012

Declaraţia-mărturisire apare în dosarul în care în urmă cu aproape patru luni cinci dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost condamnaţi de Tribunalul Argeş la închisoare cu executare, pedepsele fiind cuprinse între 3 şi 5 ani şi 4 luni de detenţie. Cei cinci au făcut însă apel. Iar dosarul este acum pe rol la Curtea de Apel Piteşti, următorul termen fiind la începutul lunii septembrie.

Doar 15.000 lei daune pentru bărbatul care a fost lovit luni de zile cu bâta şi cu toporul

În procesul în care au fost judecaţi cei cinci romi s-au constituit ca părţi civile trei foşti sclavi bătuţi crunt: Constantin Bratu, Mircea Dincă şi Constantin Cazan. Iar cel mai cutremurător caz este cel al fostului taximetrist Constantin Bratu. În toamna lui 2015, după două săptămâni de muncă grea şi bătăi, Constantin Bratu a reuşit să fugă într-o noapte şi a stat ascuns mai multe ore în pădurea din spatele casei stăpânilor săi. A fost însă prins de către Onică Aurel, bătut cu pumnii şi picioarele, legat cu o curea şi târât de un cal înapoi la stăpâni.

Constantin Bratu a suferit fracturi la ambele mâni şi cum starea sa de sănătate era extrem de delicată, a fost urcat într-un maxi-taxi ce mergea la Piteşti. A fost găsit în dimineaţa zilei de 16 octombrie 2015 de foştii să colegi lângă staţia maxi-taxi de lângă Centrul de Diagnostic şi Tratament. Şi, după cum au scris poliţiştii de la secţia 1 Poliţie Piteşti, bărbatul a fost găsit ”aproape inconştient, cu urme de violenţă la mâini şi cap.” Constantin Bratu a rămas cu sechele în urma tratamentelor înfiorătoare la care a fost supus. La Tribunalul Argeş, acesta a cerut daune morale de 200.000 de lei, însă instanţa i-a acordat doar 15.000 lei. Şi celelalte două victime au primit daune morale infime: 10.000 lei Mircea Dincă şi 11.000 lei Constantin Cazan.

Ce a spus un stăpân de sclav: ”Nu l-am bătut şi târât cu calul pe Constantin Bratu, dar dacă sunt dovezi, atunci înseamnă că aşa este”

Tot legat de cazul fostului taximetrist, hilară este şi declaraţia dată de către Aurel Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, în faţa procurorilor DIICOT pe 18 octombrie 2016: ”Arăt că nu l-am bătut şi nu l-am târât cu calul pe Constantin Bratu, dar dacă sunt dovezi, atunci înseamnă că aşa este”.

Fostul sclav Mircea Dincă le-a declarat procurorilor că i s-a propus să se căsătorească cu o fată din Berevoeşti: ”Aurel Onică mi-a propus să îmi facă cunoştinţă cu o fată din Berevoeşti să mă căsătoresc cu ea, dar am refuzat.”

”La noi în sat, fiecare familie avea cel puţin un orfan la muncă”

Pe 24 octombrie 2016, Ionuţ Cătălin Grancea (foto), cel mai tânăr stăpân de sclavi, a recunoscut că toate familiile din Gămăceşti aveau sclavi la muncă: ”La noi în sat, fiecare familie avea cel puţin un orfan la muncă. Orfanii erau aduşi de cei care plecau să vândă lemne pe Vlaşca şi, din câte ştiu, erau găsiţi în zona gărilor”.

Un investigator sub acoperire a locuit în casele stăpânilor de sclavi

Conform datelor din rechizitoriu, un investigator sub acoperire a stat la Gămăceşti între 17 februarie şi 16 aprilie 2016. Acesta a reuşit să se inflitreze atât de bine încât a şi stat în casele stăpânilor de sclavi, câştigându-le încrederea, şi a făcut zeci de fotografii ce ulterior au fost de mare ajutor în desfăşurarea anchetei. În multe dintre fotografii se vede mizeria de nedescris din case.

Mai trebuie precizat că timp de o lună, telefoanele stăpânilor de sclavi din Gămăceşti au fost interceptate de către procurori, iar stenogramele discuţiilor dintre romi au fost de asemenea foarte utile în desfăşurarea acestei anchete fără precedent din dosarul care a îngrozit România.

34 de persoane sunt în arest preventiv

În dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, 34 de persoane sunt în arest preventiv, iar alte patru în arest la domiciliu.

Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice

Toţi cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional, trafic şi exploatare de persoane vulnerabile şi concurs de infracţiuni. Traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar iniţierea sau constituirea unui grup infracţional se pedepseşte cu închisoare între unu şi cinci ani.

Cei 38 de romi erau membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.