Nerva Traian Draghia a scris o carte despre stadionul Steaua

Argeşeanul a făcut parte dintre militarii care au construit stadionul şi a primit abonament pe viaţă la meciurile echipei pe stadionul din Ghencea.

Nerva Traian Draghia se poate lăuda că a pus umărul la construirea unui simbol al fotbalului românesc. Militarul a făcut parte din echipa care s-au ocupat de construirea stadionului din Ghencea, amenajat în doar opt luni de zile de soldaţii Armatei Române. Pentru a împărtăşi această experienţă cu alţi microbişti curioşi, colonelul inginer aflat acum în rezervă a scris o carte în care a adunat toate amintirile legate de stadionul Steaua, dar şi oamenii deosebiţi pe care i-a întâlnit când a lucrat aici.

“Stadionul a fost construit între martie şi octombrie 1973, iar eu, împreună cu alţi doi colegi de la UM 02372 Bucureşti, lt. col. Botezatu Beniamin care era şef de şantier şi mr. inginer Pătraşcu Emil eram Tripleta de luptă. Eu eram şef de lucrări şi utilităţi la vremea aceea”, îşi aminteşte Nerva Traian Draghia.

Abonament pe viaţă la stadionul Steaua
“Steaua - Stadionul Clubului sportiv al Armatei” este povestea vieţii lui Nerva Traian Drăghia, dar şi a naşterii stadionului din Ghencea. Cartea a fost lansată anul acesta la Călineşti în clasa în care autorul a urmat şcoala generală. Volumul conţine documente, fotografii, povestiri ale oamenilor care au lucrat la ridicarea tribunelor şi la amenajarea gazonului, acesta fiind terminat în doar opt luni şi inaugurat pe 4 aprilie 1974. De la acest eveniment nu putea lipsi colonelul Draghia, acesta primind în ziua lansării un abonament pe viaţă la toate meciurile care aveau loc pe stadionul din Ghencea.
“<<Acest loc să-l ocupaţi cât timp veţi trăi!>> scria pe abonament. Aveam loc rezervat la Tribuna 0. Până în 1990 l-am ocupat, după aceea nu ştiu cine l-a luat”, spune colonelul Draghia.

Înainte de a lansa cartea despre stadionul echipei Steaua, autorul i-a trimis un exemplar şi lui Gigi Becali, finanţatorul echipei, în speranţa că acesta va fi de acord să îl întâlnească pe colonelul Draghia. Din păcate scrisoarea sa a rămas fără răspuns.

„Nu vreau ca munca, sacrificiile, lacrimile vărsate de soldaţii mei să fie uitate şi aruncate la lada de gunoi a istoriei. Nu doresc să lansez această carte fără ca dumneavoastră să o vedeţi”, i-a scris colonelul Draghia lui Becali, în anul 2008. „Nu am primit nici un răspuns, decât confirmarea de primire. Fără comentarii”, spune acesta.

O stradă a primit numele său
În semen de recunoştinţă pentru eforturile depuse de colonelul inginer, o stradă din Bucureşti a fost botezată cu numele său, iar una din comuna Călineşti, satul Gorganu, locul unde acesta locuieşte, a primit numele clubului sportive al Armatei, Steaua.

Colonelul în rezervă a mai participar şi la reconstruirea oraşelor Bucureşti şi Zimnicea duppă cutremurul din 1977 şi ridicarea celui mai important monument de arhitectură românesc, Casa Poporului. Despre aceasta argeşeanul spune că se aseamănă cu un iceberg şi că este mai mare sub pământ decât ceea ce este vizibil la suprafaţă.

Profil
Născut: 27 august 1932, oraş Beiuş, judeţul Bihor
Studii: Facultatea de Inginerie, Bucureşti
Experienţă profesională: este colonel inginer în rezervă

Ce-i place: Îmi plac corectitudinea şi disciplina, ordinea specifică din armată. Îmi place şi fotbalul, dar mai ales oamenii serioşi, care îşi ţin cuvântul, oamenii corecţi care au simţul respectului.
Ce nu-i place: Nu îmi place neseriozitatea, minciuna şi ipocrizia. Astea sunt defectele peste care nu pot să trec uşor şi nu le iert.

Întrebări şi răspunsuri:
Ce a însemnat pentru dumneavoastră să lucraţi la construcţia stadionului Steaua?
N.T.D.: A fost o onoare pentru mine să lucrez la construirea stadionului, să mă număr printre militarii care a pus bazele stadionului pe care joacă şi astăzi echipa Steaua. Am primit şi un abonament pe viaţă pentru asta.

Ce conţine cartea?
N.T.D.: În cartea aceasta am adunat toate amintirile legate de stadion, de una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa mea, când am întâlnit mulţi oameni deosebiţi. Am publicat în ea şi prima poză cu stadionul şi alte imagini din acea perioadă.