Soţii Ceauşescu aveau pretenţii boiereşti în vizitele din ţară şi din străinătate
0
Fiecare vizită a lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu era pregătită din timp, cu multă migală. Fanfara, mâncărurile alese, băuturile scumpe şi darurile erau nelipsite.
Elena Ceauşescu era o persoană austeră, căreia îi displăceau femeile ce se îmbrăcau elegant sau foloseau multe cosmetice, considerându-le frivole. Violeta Năstăsescu, interpreta oficială a soţiei dictatorului comunist îşi aminteşte că a fost prevenită la început de comportamentul Elenei, chiar de Mia Groza, fiica lui Petru Groza. “Violeta trebuie să ştii că în general se poartă groaznic cu toţi, inclusiv cu mine, dar se pare că ai noroc, pe tine te place”.
Vizitele soţilor Ceauşescu în străinătate decurgeau conform unui protocol bine pus la punct. Se organiza o ceremonie de bun venit la sosire, în cadrul căreia cânta o fanfară militară. Apoi se realiza trecerea în revistă a gărzilor de onoare de către Ceauşescu şi celălalt preşedinte şi apoi aveau loc strângerile de mână amicale între oficialităţile celor două ţări. Şefii statelor aveau discuţii pe teme uzuale: cum fusese zborul, cum se prezenta vremea în cele două ţări etc.
Nicolae şi Elena Ceauşescu erau foarte antiseptici. “Îmi cerea să îi dau din poşeta mea batista de unică folosinţă sterilizată şi parfumată, pentru a se dezinfecta după o lungă serie de strângeri de mână. Atât ea cât şi soţul ei erau teribil de antiseptici, ceva care la ei era un fel de obsesie”, îşi aminteşte Violeta Năstăsescu.
Interpreta lor avea şi rolul de a-i ajuta să facă cumpărături. “Întâmplător aveam aceeaşi înălţime şi conformaţie, aşa încât mă aflam pe post de model, probând blănurile ca să vadă dacă erau sau nu pe gustul ei. Îmi spuneam părerea în ce priveşte croiala şi calitatea mantourilor cu toată sinceritatea, ştiind că ea se bizuia pe mine în astfel de chestiuni”, dezvăluie interpreta Năstăsescu.
Întotdeauna când preşedintele şi soţia lui călătoreau în străinătate apărea dificultatea de a urma întocmai punctele din program, aşa cum fuseseră stabilite anterior de dicuţiile de Protocol ale celor două Ministere de Externe. “Cuplul prezidenţial avea tot felul de toane, nu se ştia niciodată până în ultimul moment dacă ei se vor conforma prevederilor din program, dacă vor accepta sau nu îndeplinirea unor funcţii oficiale sau protocolare, indiferent de importanţa lor. Această situaţie îi aducea pe bietii şefi de Protocol pe culmea disperării, de vreme ce fiecare activitate presupunea pregătiri minuţioase şi mobilizarea unui întreg contingent de forţe”, explică Violeta Năstăsescu.
Elena Ceauşescu era recunoscută pentru zgârcenia ei. La fiecare vizită exista o listă cu oficialităţi care aveau aprobarea de a lua masa la hotel, în timp ce restul trebuia să se descurce pe cont propriu. Pentru că diurnele erau simbolice, nefericiţii erau lihniţi de foame şi supăraţi de nedreptatea care li se făcea.
Soţia dictatorului avea un obicei de la care nu se putea abţine. Alegea câteva obiecte de la comercianţi şi apoi se târguia până ajungea la preţuri ridicole, deşi cât ce i se ceruse la început era destul de puţin.
Elena Ceauşescu manifesta un interes ridicat pentru darurile pe care le primea în străinătate. După ce primea ceva o întreba pe interpreta ei de calitatea şi valoarea darului şi abia apoi decidea dacă aduce darul în ţară sau nu.
Soţii Ceauşescu nu suportau ca interpreţii lor sau oricine altcineva din rândul personalului să fie de faţă când erau filmaţi sau fotografiaţi. “Chiar şi când îi traduceam mă aşezam în spatele ei şi ai celorlalţi actori principali, pentru a mă feri de ochii publici”, conchide Violeta Năstăsescu.
Se încarcă comentariile...
