Capra neagră, simbol perpetuu al judeţului Neamţ. Mănăstirile şi barajul Bicaz au dispărut în timp de pe stemă

Cartea de vizită a judeţului Neamţ a suferit două transformări în ultimii 25 de ani. Actuala stemă păstrează capra neagră peste o stâncă de argint umbrită, ce reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului.

Stema actuală a judeţului Neamţ a fost aprobată în urmă cu şapte ani (28 noiembrie 2007), prin hotărâre de Guvern, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 11 decembrie 2007.   

„Stema judeţului Neamţ se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, antic, de culoare roşie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur. În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită. În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur“, se arată în actul oficial al Guvernului condus la acea vreme de prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu.

Semnificaţiile elementelor de pe stema aprobată la finele anului 2007 sunt explicate tot în hotărârea de Guvern:

„Elementele din partea dreaptă (capra şi stânca) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Neamţ, cu bogăţia cinegetică şi a subsolului din zonă. Elementele din partea stângă (spicele) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Roman, cu bogăţia pământului şi una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din această zonă“.

Procedura de aprobare a noii steme a judeţului Neamţ a durat mai bine de trei ani, timp în care propunerile au trebuit analizate de comisia de heraldică de la Iaşi, apoi votate de Consiliul Judeţean. 

Stemă cu de toate în anii '90

Până la momentul aprobării simbolului oficial al judeţului Neamţ, stema arăta cu totul diferit. În anii post revoluţionari, stema se compunea dintr-un scut tăiat în patru cu fond roşu în cartierele 1 şi 3 şi fond albastru în cartierele 2 şi 4.

„Primul cartier reproduce vechea stemă a judeţului Neamţ, Capra de munte. Argintul simbolizează candoarea, inocenţa, devotamentul, corectitudinea. Roşul simbolizează nobleţea şi mândria“, se arată într-o descriere a fostei steme oficiale a judeţului Neamţ din perioada 1990-2007. 

Al doilea cartier al stemei conţinea vechea stemă a Moldovei reprezentată pe pisania din 1554 a Mănăstirii Bistriţa reprodusă întocmai pe peretele de la intrare. Intenţia a fost de a actualiza cea mai veche emblemă istorică atestată în acest teritoriu.

Stema judeţului Neamţ până în decembrie 2007: 

„Al treilea cartier conţinea imaginea unei mănăstiri, care trimitea la realitatea spirituală a judeţului Neamţ, iar al patrulea cartier prezenta trei spice de aur reprezentând bogăţiile câmpiei din sudul actualului judeţ Neamţ“ 

Barajul Bicaz prezent pe stema comunistă

În anii comunismului, judeţul Neamţ era reprezentat de o stemă  care păstra simbolul caprei negre şi cele trei spice de grâu. Nu erau reprezentate mănăstirile, şi nici vechea stemă a Moldovei, în schimb era prezentă imaginea barajului de la Bicaz, simbol al dezvoltării industriale în Neamţ din acele vremuri.