Oradea: Voluntari irlandezi muncesc pentru orădeni (GALERIE FOTO)

Au venit din Belfast pentru a construi case pentru țiganii din cartierul Voltaire. Pe șantierul Habitat pentru Umanitate lucrează în această săptămână voluntari din Irlanda de Nord.

Unsprezece irlandezi construiesc, cot la cot cu țiganii din cartierul Voltaire, case pe structură ușoară, în cadrul proiectului Habitat pentru Umanitate. Dintre aceștia doar unul are experiență în construcții, printre voluntari găsindu-se un polițist, un pompier, un hair-stilist și un broker de asigurări. Nu au nimic în comun cu țiganii din “blocul NATO”, nici ca stil de viață, nici ca naționalitate sau meserie, nimic în afară de umanitate.

Case de 15.000 de euro

Cei unsprezece au început munca luni, când nu exista decât fundația casei. La sfârșitul săptămânii vor fi gata două locuințe a câte 50 mp, cu câte o sufragerie, două dormitoare și o baie fiecare.  “Scopul este să îi scoatem din blocul în care 648 de persoane trăiesc atât de înghesuite. Pe o suprafață de 40 mp trăiau la un moment dat 22 de persoane”, ne-a spus în această dimineață Emil Barna, coordonator voluntari în cadrul organizației Habitat pentru Umanitate Beiuș. Cei care vor beneficia de casele a căror valoare se ridică la circa 15.000 de euro trebuie să contribuie la construcție și să plătească o rată lunară de 220 de lei, pe o perioadă de până la douăzeci de ani. Criteriile pe baza cărora țiganii ajung să locuiască în casele noi sunt nevoia și capacitatea de parteneriat (măsura în care se pot implica, în care pot plăti rate). Până acum, în cartierul Voltaire au fost ridicate zece case, în care locuiesc 40 de oameni. Alte zece sunt în curs de construcție. Orosz Alexandru are 27 de ani și în această dimineață a lucrat alături de irlandezi, în speranța că va avea ocazia să se mute în casă nouă. Are doi copii și o soție care lucrează și spune că îi este greu să plătească ratele.

Au și ei țiganii lor

Dacă irlandezii au venit tocmai din Belfast pentru a sprijini integrarea socială a țiganilor din Oradea, locuitorii orașului sunt încă reticenți la ideea de voluntariat. “Nu există o cultură în acest sens, la români. Reticența nu este față de rromi, ci față de voluntariat, în general”, a observant Emil Barna. La polul opus, voluntari precum Peter Anderson, care se ocupă cu strângerea de fonduri pentru organizație, crede că numai acționând în mod direct îi putem ajuta pe cei din jur. “Există multe similitudini între România și Irlanda de Nord. Avem și noi o istorie încărcată de conflicte cu rromi, cu multe prejudecăți. Trebuie înțeles că unde există minorități, societatea trebuie să le accepte, să le ajute”, a spus Peter Anderson, venit pentru prima dată în România. David Smith este un hair-stilist din Belfast care se află pentru prima oară pe un șantier de construcții. A venit la Oradea pentru o vacanță activă. Asemenea colegilor săi și-a plătit drumul și cazarea și a făcut și o donație, pentru comunitatea de țigani din Oradea. Recunoaște că a fost șocat să vadă atâta sărăcie. “În anii 70 și în Belfast era grea viața dar niciodată nu am văzut blocuri de acest gen”, a spus David, făcând referire la blocul NATO. Dincolo de sărăcia din cartierul Voltaire, irlandezii sunt încântați de arhitectura orașului nostru și de atitudinea veselă a localnicilor.

Responsabilitate socială

În ultimii zece ani, circa 300 de voluntari au ajuns în România, din Irlanda de Nord, prin asociația Habitat pentru Umanitate. În Irlanda au ajutat la reintegrarea socială a nouă comunități de rromi, după cum ne-a informat Peter Anderson.