Minunile Apusenilor: Peştera Cetatea Rădesei, unică datorită unei galerii în formă de tunel şi a hornurilor ciudate din tavan
0
Situată în Munţii Bihorului, înainte de zona de formare a Cheilor Someşului Cald, peştera Cetatea Rădesei are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 metri, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă.
Cetatea Rădesei este o peşteră de forma unui tunel lung, cu lungimea de 212 m şi înălţimea de 15 m. Este vorba de resturi ale unei vechi peşteri, surpată cu mult timp în urmă, în partea inferioară. Deschiderile în tavanul peşterii şi bucăţile de rocă prabuşite demonstrează formarea în viitor a unor noi chei.
Intrarea în amonte în Cetatea Rădesei se înfăţişează sub forma unui grandios portal. Măsurând 15 m înălţime şi 7 m lăţime, deschiderea decupează în stâncă un oval aproape perfect. Peştera cuprinde spaţii subterane neverosimil de mari în comparaţie cu forţa pârâului care a escavat-o.
Este situată în Munţii Bihor înainte de zona de formare a Cheilor Someşului Cald, judeţul Bihor. Se găseşte în partea nordică a platoului carstic Padiş.
"Cel mai uşor se ajunge pornind de la cabana Padiş pe traseul marcat cu banda roşie prin poiana Vărăşoia. Traversarea cetăţilor nu se poate face în timpul ploilor torenţiale de vară cand debitul pârâului face aproape imposibilă trcerea zonelor înguste. În drumul subteran al pârâului se observă prezenţa a cinci avene care contribuie la spectaculozitatea peşterii. La ieşire apele curg printr-un canion strâmt, apărut ca urmare a prăbusirii tavanului peţterii. Are 862 de metri dezvoltare, un grad de dificultate medi, nefiind recomandată pe timp ploios", susţin salvamontiştii bihoreni.
Sursa foto-www.romaniaroute.ro
Peştera are un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de formă ogivală, în care se ajunge în Sala Mare luminată prin 4 hornuri, în care intră pârâul Rădeasa. Are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 de metri şi foarte îngust. Întreaga podea este acoperită de blocuri mari de stâncă, printre care se strecoară apele cu un vuiet asurzitor formând repezişuri şi cascade care trebuiesc trecute. Urmează o zonă îngustă şi lipsită de lumină până se ajunge în zona de sub Fereastra I, un alt aven care perforează pachetul de calcar. Urmează un canion strâmt, lipsit de lumină, cu marmite turbionare tipice de eroziune după care se ajunge la ieşire în Poiana Radesei. Traseul parcurs în subteran are 260 de metri şi o denivelare de 36 de metri.
Sursa foto-urism.truezone.ro
În peşteră nu au fost facute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Din aval se poate reveni în zona portalului pe deasupra peşterii.
"După ieşirea din peşteră şi canionul Rădesei, se pătrunde în Poiana Rădesei, o poiana inchisă de stânci cu vegetaţie şi pante abrupte cu molizi de mari dimensiuni printre care se găsesc pâlcuri de afinişuri. Aici pârâul Rădeasa se uneşte cu pârâul Feredeului şi dau naştere Someţului Cald", mai susţin salvamontiştii.
Sursa foto: www.acomo.ro
În contiunare Cheile Someşului Cald oferă privelişti extrem de pitoreşti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m ce coboară până în patul văii. Pe lângă numeroasele puncte de belvedere se poate vizita canionul Moloh, Peştera Uscata, Peştera Honu, Peştera Tunelul Mic, se mai poate admira “zidul” de calcar de 110 m al Cuciulatii peste care se zăreşte creasta ce leagă culmile Piatra Arsă, Piatra Grăitoare, Vârful Britei şi Piatra Tâlharului, continuând spre Vlădeasa.
Va mai recomandam:
Se încarcă comentariile...
