ADEVĂRUL DE SEARĂ Secretul afacerilor cu struți, imune la criză GALERIE FOTO

Anul care a trecut a fost cel mai bun în afacerile cu struți, în Bihor. Criza i-au ocolit pe crescătorii de struți din Bihor, care au planuri de a-și extinde afacerile. Adevărul de Seară vă prezintă poveștile afacerilor de succes, cu struți.

Inginerul silvic Florin Bala, din Tinca, a lucrat o bună perioadă ca specialist în prelucrarea "aurului verde", la secţia de prelucrare a materialului lemnos din Tinca, aparţinând de IFET Oradea. Schimbările aduse de Revoluţia din decembrie 1989 l-au obligat să se reorienteze, astăzi fiind proprietarul uneia dintre puţinele ferme de struţi din ţară. Anul 2000 a fost marea încercare pentru tânărul Florin Bala. Având în vedere că deja cumpărase două grajduri de la fostul IAS, de lângă halta Gurbediu, comuna Tinca, s-a gândit să pună bazele unei afaceri cu struţi. Pe internet a găsit adresele unor societăţi comerciale care să-i livreze ouă de struţi, tocmai în Israel şi în Republica Africa de Sud. A comandat şi a primit coletele pe aeroporturile din Bucureşti şi Budapesta. Fără teama consangvinizării, a pornit la muncă cu dragoste, curaj şi speranţă, obţinând păsări de bună calitate, sănătoase şi frumoase. Astăzi, cele două grajduri sunt populate cu 250 de păsări tinere, destinate abatorizării. La vârsta de un an, fiecare exemplar cântăreşte 120 kg, fiind valorificate spre abatorizare în judeţul Galaţi, la Debreţin, în Ungaria, şi la Graz, în Austria. Ferma de struţi de la Tinca dispune de 10 familii adulte, formate din două femele şi un mascul. Femelele depun aproximativ 60 de ouă anual, iar perioada de incubaţie este de 42 de zile. Hrana este formată din lucernă, în proporţie de 60%, şi boabe - 40%. "În România, sunt circa 14-15 ferme de struţi. Carnea gustoasă, dulce şi fără pic de colesterol este recomandată fără rezerve de medici. Fermierii se consultă între ei, având schimburi interesante de opinii", îmi spunea proprietarul struţilor de la Tinca. În activitatea sa este ajutat de soţie, doamna Florentina, alături de cei doi copii, Flavius-Lucian, absolvent al Facultăţii de Informatică, şi Darius-Mirel, student la Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea. Strădania fermierului şi munca investită sunt răsplătite de veniturile realizate din valorificarea struţilor.

Afacere de succes

Judeţul Bihor se poate mândri cu faptul că unul dintre cei mari crescători de struţi îşi desfăşoară activitatea aici. Florian Bala, din localitatea Tinca, se ocupă de zece ani de creşterea struţilor fiind şi preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Struţi. De profesie inginer silvic bihoreanul s-a ocupat o bună bucată de vreme înainte de a creşte struţi de legumicultura de performanţă. „În anii 90, când abia se auzise de sistemul de picurare eu aplicam această tehnică. Ani buni a fost o afacere bună pentru că nu era o concurenţă prea mare. În 98 am tras linie şi am vazut că nu mai este aşa de profitabil, aşa că am decis să mă las de legumicultură. Un an am prospectat piaţa, am studiat şi am început să cresc struţi", ne-a spus Florian Bala. Acum bihoreanul are o fermă cu peste 250 de struţi. Primii struţi i-a cumpărat din Ungaria. „Struţii din această ţară erau de slabă calitate din cauza consangvinităţii aşa că am cumpărat din Olanda, Spania Italia sau chiar Africa de Sud", a punctat bihoreanul. Acum nu mai are probleme cu reproducţia deoarece de la exemplarele de la ferma sa ies sute de pui anual.



Dă click pe poză pentru fotogalerie dintr-o fermă de struți

Păsări rezistente, nepretențioase

Struţii sunt păsări foarte rezistente, nepretenţioase şi docile, terenul necesar unei ferme este mic, ajungând doar 1-2 hectare. Terenul folosit poate fi zona aridă sau semiaridă, chiar impropriu agriculturii, amenăjarile nefiind foarte costisitaore. Struţii sunt păsări ierbivore, hrănindu-se în special cu lucernă, porumb, grâu, orz şi concentrate. În 10 - 12 luni struţii ajung la 100 de kilograme, greutate la care sunt daţi la sacrificare. „Pentru a ajunge la această greutate în decursul unui an consumă 600 de kilograme de furaje, din care 350 kg reprezintă lucerna şi 250 kg boabe. Preferă hrana de bună calitatea iar lucerna trebuie mărunţită în prealabil", spune fermierul bihorean. O femelă poate face peste 80 de ouă pe an. Ouăle care sunt infertile sunt golite de conţinut şi sunt valorificate pentru a fi pictate.

Ouă de struț vândute cu 500 de euro

„Eu am chiar o mică colecţie de astfel de ouă pictate. În funcţie de complexitatea detaliilor şi de tehnicile de pictare folosite, un astfel de ou poate fi valorificat, peste hotare cel mai adesea, chira cu 500 de euro. În ceea ce priveşte valorificarea struţilor, cel mai adesea eu îi vând la abatoarele specializate din Răsuceni - Giurgiu, Debreţin şi Graz. Preţul minim este de 2,5 euro/kg în viu, dar am obţinut şi 3,3 euro per kilogram", ne-a spus fermierul bihorean. Carnea de struţ este condiderată o delicatesă comparabilă cu cea de vită, dar cu conţinut scăzut de colesterol, calorii şi grăsime. Grăsimea este căutată în industria farmaceutică şi cosmetică în timp ce pielea chiar mai apreciată decât cea de aligator este folosită în marochinăria de lux. Pe principulul nimic nu se pierde, penele sunt şi ele folosite în lumea modei şi în industria electronică, datorită proprietăţilor electrostatice.

Cum se îngrijesc struții

La maturitate struţii nu au nevoie de o îngrijire deosebită. Mai multă atenţie şi condiţii speciale trebuie să li se acorde când sunt mici. Ouăle stau în incubatoare speciale 42 de zile. După ce au eclozat puii trebuie să stea în eclozator, un mediu cald şi uscat, o săptămână. În acest răstimp aceştia nu primesc nici apă nici mâncare. „Puii trebuie să-şi consume vinterusul în caz contrar putând face ciroză şi să moară. Aceasta fiind de altfel principala cauză de mortalitatea a puilor", ne explică Florian Bala. Puii sunt apoi transferaţi în încăperi termostatate şi sunt hrăniţi cu concentrate. Treptat aceştia sunt lăsaţi afară pentru ca la o lună să nu mai aibă nevoie de condiţii speciale. Nereuşita multor bihoreni, şi nu numai, care au încercat să crescă struţi este pusă de preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Struţi pe seama faptului că nu aveau piaţă de desfacere, pentru că la cantităţi mici cei de la abatoare nu fac deplasarea, dar şi pentru că nu au avut tehnologie de creştere. „Când au nevoie se mai pune în hrană calciu şi alte vitamine. Şi eu m-am confruntat cu astfel de probleme, dar pe parcursul timpului am învăţat ce le trebuie pentru a avea un randament ridicat. Pentru că vreau să se dezvolte acest domeniu, celor care cumpără struţi de la mine le ofer consultanţă", a concluzionat acesta.