Top 10 pleonasme în limba română. De ce sunt incorecte formulările „limuzină de lux“ sau „camera notarilor publici“
0
Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un „top“ al expresiilor pleonastice folosite frecvent în limba română. Specialistul subliniază că formulările pleonastice sunt utilizate întrucât vorbitorii nu cunosc sensul cuvintelor alăturate.
Profesorul de limbă română Carmen Berindei, fost cadru didactic la Colegiul „Emil Racoviţă” din Iaşi, a enumerat pentru „Adevărul” zece expresii pleonastice întâlnite frecvent în vorbire şi în scris.
Potrivit profesorului, expresiile pleonastice apar şi sunt folosite atunci când vorbitorii nu cunosc sensul unui cuvânt, alăturându-l altuia care are acelaşi sens.
„Formulările pleonastice pleacă din necunoaştere şi din neînţelegerea unui cuvânt sau a unor cuvinte. Atunci când nu se cunoaşte sensul unui cuvânt, acesta poate fi alăturat unui alt cuvânt al cărui sens îl regăm şi în explicaţia primului termen. Din păcate, folosesc aceste expresii şi persoane cu o anumită educaţie, pe care le vedem şi le auzim în presă”, a arătat profesorul Carmen Berindei.
1. „Camera notarilor publici” – formularea este pleonastică întrucât termenul „notar” provine din latinescul „notarius” care înseamnă funcţionar public învestit cu atribuţia de autentifica acte juridice. „Este o expresie întâlnită în vorbire, dar şi în scris, în antetul instituţiilor”, a explicat profesorul.
2. „Calomnie mincinoasă” – formulare incorectă pentru că termenul „calomnie” provine din latinescul „calumnia” care înseamnă afirmaţie mincinoasă.
3. „Baroul de avocaţi” – formulare incorectă pentru că termenul „barou” provine din franţuzescul „barreau” care înseamnă corpul avocaţilor organizat pe lângă un tribunal, judecătorie.
4. „Un alt exemplu este expresia «a se înţelege clar» pe care o auzim în ultima perioadă la domnul Dragnea. Formularea este incorectă pentru că termenul «înţelegere» provine din latinescu «intelligere» care înseamnă o idee clară, exactă”, a mai precizat Carmen Berindei.
5. „Masă rotundă tematică” – expresie pleonastică pentru că formularea „masă rotundă” provine din latinescul „mensa rotunda” care înseamnă dezbatere publică pe o temă dată.
6. „Spot publicitar” – expresie pleonastică pentru că termenul „spot” provine din franţuzescul „spot” care înseamnă scurt anunţ publicitar.
7. „Gamă variată” – expresie pleonastică pentru că termenul „gamă” provine din franţuzescul „gamma” şi înseamnă şir de note diferite.
8. „Formularea «limuzină de lux» este pleonastică pentru că termenul «limuzină» provine din franţuzescul «limousine» care înseamnă automobil de lux, închis, nedecapotabil, pentru 4-6 persoane”, a mai arătat profesorul Carmen Berindei.
9. „Pubelă de gunoi” – formulare pleonastică pentru că termenul „pubelă” provine din franţuzescul „poubelle” care înseamnă recipient portabil în care se depozitează gunoiul.
10. „A îngheţa de frig” – formulare pleonastică apărută prin traducerea „mot-à-mot” a expresiei din limba franceză „geler de froid”
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
