Doctorii ieşeni care au făcut operaţii în premieră naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grigore Tinică - cardiolog, Paul Botez - chirurg ortoped, Paul Sârbu - chirurg ortoped
Grigore Tinică - cardiolog, Paul Botez - chirurg ortoped, Paul Sârbu - chirurg ortoped

Câţiva doctori din capitala Moldovei au avut curajul şi ambiţia de a realiza operaţii în premieră naţională. În unele cazuri au fost ajutaţi de specialişti şi aparatură din străinătate. Doctorii Paul Botez, Paul Sârbu, Dragoş Nemescu şi Grigore Tinică au rezolvat cazuri la care alte cadre medicale au ridicat din umeri.

Sunt doctori care şi-au dedicat toată tinereţea studiului medicinei şi şi-au împărţit timpul între spitalul unde munceau şi congresele din străinătate. Au schimbat păreri cu specialişti din afară, au adus aparatură modernă în spitale şi au realizat operaţii în premieră naţională. Una dintre somităţile ieşene este doctorul Paul Botez, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul de Recuperare din Iaşi.

Este singurul specialist din Moldova care face operaţii la genunchi. În 2009 a realizat în premieră naţională o intervenţie asistată robotic. O tânără de 26 de ani a suferit un implant de proteză la şold. Întreaga intervenţie a fost transmisă în direct în amfiteatrul spitalului, dar şi în mai multe ţări, printre care Singapore, China, India, Mexic, Brazilia şi Statele Unite ale Americii.

Vezi şi: 

Bebeluşul salvat printr-o operaţie în premieră la Iaşi, în stare gravă

La sfârşitul anului trecut, medicul Paul Botez împreună cu doctorul Marius Scarlat, stabilit din anii ’90 în Franţa, au folosit în premieră o proteză totală de umăr necimentată pentru a-i reda funcţionalitatea braţului unui tânăr care a fost victima unui cumplit accident rutier. Intervenţia a durat aproximativ două ore şi s-a dovedit a fi un real succes pentru tânăr. O nouă operaţie unică în ţară a fost realizată de medicul Paul Botez anul acesta, în februarie, când un preot a fost operat la două articulaţii diferite în acelaşi timp.

Preotul nu-şi mai putea exercita meseria din cauză că avea localizări de artroză la umărul şi şoldul drept. „Prietenul meu, Marius, i-a făcut proteza de umăr, iar eu i-am făcut proteza de şold. A fost o premieră din punct de vedere al operaţiei. Nu s-a mai întâlnit ca o persoană să fie operat în acelaşi timp la două articulaţii, la umăr şi la şold. O surpriză a fost şi diagnosticul, sinovită vilonodulară pigmentară. În lume, au fost doar 7 cazuri întâlnite, toate la copii. Niciun adult nu a avut aşa ceva“, spune doctorul Paul Botez.


Paul Sârbu, as în tehnici minim invazive


Operaţii inedite au avut loc şi la Clinica de Ortopedie de la secţia Copou a Spitalului „Sfântul Spiridon“ Iaşi. Toate au fost realizate de doctorul Paul Sârbu. Acesta a folosit în premieră naţională o tehnică modernă de fixare şi refacere a osului dintre umăr şi cot. Tehnica a fost preluată din Brazilia, de la doi medici, şi astfel i se permite pacientului să-şi folosească mâna. Doctorul Paul Sârbu a realizat intervenţii în premieră cu plăci plasate minim invaziv în fracturi ale femurului, humerusului şi ale tibiei.


Intervenţii în burta femeilor gravide


Medicul obstetrician Dragoş Nemescu de la Maternitatea „Cuza Vodă“ din Iaşi a realizat anul acesta două intervenţii în premieră naţională. Este vorba de o operaţie intrauterină. Practic, o tânără însărcinată cu gemeni era în pericolul de a-şi pierde ambii copii pentru că unul dintre fetuşi suferea de o malformaţie, fiind ţinut în viaţă de fratele său.

Un copil de 12 ani din Iaşi salvează 4 vieţi

Pentru a-i da şansa măcar unuia dintre ei să trăiască, medicul Dragoş Nemescu a realizat o operaţie intrauterină, cauterizând cordonul ombilical al fătului cu probleme. O a doua intervenţii inedită a constat în realizarea unei transfuzii intrauterine prin care a fost salvată viaţa unui făt ai căror părinţi aveau RH diferit. Singurul remediu pentru ca starea lui să fie îmbunătăţită a fost administrarea de sânge în cordonul ombilical.


Grigore Tinică porneşte „motorul“ uman


Extrem de cunoscut şi de respectat în lumea medicală este şi doctorul Grigore Tinică, directorul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi. În 2001, o echipa de chirurgi coordonţi de doctorul Tinică a efectuat primele operaţii cu laser pe cord deschis din ţara noastră. O intervenţie inedită a avut loc anul acesta, când au operat pe cord deschis o femeie mulţi-alergică. Pacienta de 53 de ani era alergică chiar şi la iod, însă o operaţie pe cord era obligatorie pentru că suferise trei infarcte. Intervenţia realizată de doctorul Tinică a fost un succes.

Cercetarea din România, ultima pe listă la finanţare

Cadrele medicale se plâng că de multe ori ideile care ar putea să revoluţioneze sistemul medical nu pot fi puse în aplicare din lipsă de bani. Proiectele de cercetare din Iaşi sunt subfinanţate. O spun chiar reprezentanţii universităţilor, iar drept dovadă, timp de trei ani, cercetarea de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ nu a primit banii suficienţi pentru finalizarea mai multor proiecte. „Fondurile pentru cercetare nu s-au acordat cum trebuie. Au fost proiecte care au primit bani, deşi nu meritau şi au fost alte proiecte de cercetare care meritau să primească banii, dar au primit mai puţini. Din 2008, când a venit criza, nu mai sunt bani pentru multe, iar învăţământul şi cercetarea nu au mai primit fonduri“, spune Dragoş Pieptu, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie.


Experimente pe un şoarece transgenic   


Acesta este motivul pentru care unii dintre medicii renumiţi din Iaşi au ales să-şi pună în aplicare ideile într-o altă ţară. Este cazul doctorului Bogdan Dragoş Grigoriu, care din 2002 lucrează cu o echipă din Franţa pentru a inhiba creşterea tumorilor. Pentru a demonstra că ceea ce au inventat este viabil, doctorii au nevoie de cam 20 de generaţii de şoareci, echivalentul a încă doi ani de muncă. Ieşeanul Bogdan Grigoriu susţine că a ales să facă munca de cercetare în Franţa pentru că ţara noastră nu-i punea la dispoziţie timpul şi resursele financiare necesare. „Finanţările în România sunt pentru proiecte pe termen scurt, de 2-3 ani. La noi în ţară nu avem structuri suficiente pentru un proiect lung, cum este acesta“, spune cercetătorul.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite