Inventatorul insulinei, Nicolae Paulescu, a fondat primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbol oficial

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Descoperirea insulinei este unul dintre cele mai importante evenimente medicale petrecute în secolul XX. Importanţa acestuia a fost subliniată prin acordarea Premiului Nobel pentru Medicină, dar nu inventatorului, românul Nicolae Paulescu.

Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai mulţi oameni de ştiinţă de pe întreg mapamondul s-au dedicat cercetării pentru găsirea unui leac pentru tratarea diabetului. La începutul secolului XX, eforturile medicale s-au intensificat şi, rând pe rând, au început să apară rezultate mai mult sau mai puţin satisfăcătoare.

Unul dintre savanţii care şi-a dedicat aproape trei decenii studiului în acest domeniu a fost românul Nicolae Paulescu (1869-1931). Pe data de 19 aprilie 1922, avea să obţină de la Ministerul Industriei şi Comerţului din România brevetul "Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei". Era vorba în brevet despre hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit ceva mai târziu insulină, precum şi de drepturile pentru fabricarea medicamentului.

În realitate, Paulescu reuşise să descopere leacul pentru diabet încă din anul 1916. "«Pancreina» brevetată de Paulescu în aprilie 1922 era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, purificat (parţial) prin acidulare cu acid clorhidric şi neutralizat cu hidroxid de sodiu. Acest preparat a fost administrat de Paulescu bolnavilor săi sub formă de clismă şi nu a avut nici un efect asupra glicemiei. În 1916, Nicolae Paulescu a izolat substanţa pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici şi observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal", se arată Encyclopædia Britannica Online Academic Edition.

nicolae paulescu

Cu puţin timp înainte de publicarea rezultatelor, la mijlocul primului război mondial, Nicolae Paulescu (foto dreapta) a fost mobilizat în armată şi a fost nevoit să-şi întrerupă temporar activitatea.

După terminarea războiului, savantul român şi-a definitivat cercetările şi le-a prezentat în faţa colegilor, în premieră, în sesiunea din data de 23 iulie 1921 a Societăţii de Biologie. Concomitent, în intervalul iulie-august 1921, a publicat o serie de patru articole despre separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care îl denumeşte pancreina în revista de specialitate Archives Internationales de Physiologie, publicaţie care apărea simultan în Franţa şi Belgia.

Puţin timp după aceea, în vara anului 1922, un ortoped canadian, ajutat de un student la medicină, au publicat descoperirea unei substanţe active în regularea glicemiei, pe care au intitulat-o insulină. Fred Grant Banting şi Charles Herbert Best, din Toronto (Canada), au prezentat, practic, aceeaşi substanţă pe care o patentase Nicolae Paulescu în România cu peste un an mai devreme.

Cei doi au amintit în articolul de prezentare activitatea românului Paulescu, însă s-au bazat pe o traducere incorectă a articolelor din Archives Internationales de Physiologie şi au declarat că injecţiile propuse de român nu ar avea efect.

Un an mai târziu, în 1923, comitetul pentru acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină îi recompensează pe Frederick G. Banting şi John Macleod pentru demonstrarea primului tratament eficace pentru diabet la om.

Nicolae Paulescu a murit de cancer în anul 1931 şi nu s-a împăcat niciodată cu pierderea injustă a Premiului Nobel pentru Medicină. Într-un articol din presa vremii avea să declare: "Unii m-au devalizat, alţii încearcă să-mi înăbuşe plângerile. Şi aceasta se petrece în sânul cinstitei familii a oamenilor de ştiinţă. Odinioară, credeam că un cercetător poate munci în linişte, căci eram convins că publicaţiile sale îl pun la adăpost de orice nedreptate. Din nefericire, astăzi sunt silit să mărturisesc că m-am înşelat cu desăvârşire”.

Nicolae Paulescu, un antisemit convins

În 1969, un om de ştiinţă scoţian, Ian Murray, a publicat lucrarea The search for insulin. În esenţă, fiziologul scoţian probează că Banting şi Best sunt doar nişte cercetători care au confirmat descoperirile lui Paulescu şi lansează o campanie internaţională pentru reabilitarea românului. În urma acesteia, profesorul A.W.K. Tiselius, vicepreşedinte al Fundaţiei Nobel, a recunoscut în 1969 meritele lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic şi şi-a exprimat speranţa că „opera de pionerat a lui Paulescu va fi elogiată cum se cuvine de forurile ştiinţifice internaţionale".


Statuia lui Nicolae Paulescu, de lângă Facultatea de Medicină din Bucureşti, dezvelită la 31 august 2001, în prezenţa preşedintelui Federaţiei Internţionale de Diabet, Sir George Alberti FOTO wikipedia.org

paulescu

Cu toate acestea, activitatea lui Paulescu n-a fost recompensată nici simbolic, nici financiar. Veniturile obţinute de cercetătorii canadieni sunt colosale. Drepturile de testare şi producere a insulinei au fost vândute la vremea respectivă către Eli Lily&co., o companie farmaceutică-gigant, care mai activează şi astăzi în America de Nord.

Unii cercetători ai vieţii lui Nicolae Paulescu sunt de părere că acestuia i-a fost interzis accesul la Premiul Nobel din cauza orientării politice extremiste. Nicolae Paulescu şi-a declarat public antisemitismul. În 1922, a înfiinţat alături de omul politic A. C. Cuza, Uniunea Naţională Creştină, primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbolul său oficial. Viitorul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu l-a declarat pe Nicolae Manolescu drept mentorul său. Se presupune că activitatea extraprofesională a lui Nicolae Paulescu ar fi fost raportată Comitetului Nobel.

„Scopul nostru este isgonirea Jidanilor. Deparazitarea nu s-ar putea face pe spinarea vecinilor care, fiind şi ei până peste cap de paduchi, ar refuza mortiş să mai primească şi pe ai noştri. Ar trebui deci ca toate ţările infectate de jidani să stabilească de comun acord o cloacă (în Palestina, în Africa sau în America) unde să-şi poate fiecare arunca lăturile”, scria Nicolae Paulescu în Apărarea Naţională, oficios legionar, pe 1 februarie 1925.

De altfel, trecutul antisemit al lui Nicolae Paulescu a condus la producerea unui incident diplomatic internaţional la Paris, în 2003. Pe data de 27 august 2003, Ambasada României la Paris a programat dezvelirea unui bust al lui Nicolae Paulescu la Spitalul Hotel Dieu, din capitala Franţei. Ceremonia a fost anulată după apariţia, cu o zi înainte, a unui articol despre activitatea antisemită a lui Nicolae Paulescu în prestigiosul cotidian francez Le Monde.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite