Asociaţia care îngroapă Zona Metropolitană Iaşi

Forul se ocupă exclusiv de proiectele Primăriei Iaşi, iar pe cele ale comunelor doar le prezintă la seminarii. Primarii comunelor care fac parte din Zona Metropolitană sunt nemulţumiţi că nu primesc sprijin pentru a derula proiecte cu fonduri europene.

Angajaţii Asociaţiei Zona Metropolitană Iaşi îşi amintesc de proiectele comunelor doar atunci când sunt sunaţi de edili, deşi primesc cotizaţii în fiecare lună de la primăriile membre. „O dată la două săptămâni, le furnizăm o informare detaliată cu finanţări şi cum pot accesa fondurile. Le oferim asistenţă dacă o cer, însă nu putem să scriem proiecte în locul lor. Obiectul nostru de activitate nu-l reprezintă proiectele din comune“, a spus Liviu Iacob, şef birou managementul proiectelor.

„Se ocupă mai mult de proiectele Iaşiului“

Principala activitate a Asociaţiei Zonei Metropolitane a fost anul trecut de a atrage finanţarea pe Programul Operaţional Regional pentru proiectele municipalităţii din Polul de Creştere Iaşi, la care oricum lucrează şi funcţionarii Primăriei plătiţi din bani publici. „Asociaţia ajută şi comunele în ce priveşte «know-how-ul» şi le dă sfaturi primarilor. Se ocupă mai mult de proiectele Primăriei pentru că sunt mai numeroase şi sunt în implementare. Membrii Asociaţiei beneficiază de acelaşi tratament“, susţine Cosmin Coman, şeful Direcţiei de Programe şi Servicii pentru Comunitate din cadrul Primăriei Iaşi.

„Mi-aş dori ca asociaţia să funcţioneze“

Nu de aceeaşi părere sunt primarii care dau bani pentru a primi sprijin din partea Asociaţiei. Edilii se plâng că forul nu-i ajută cu nimic şi că au proiecte care le sunt declarate neeligibile deoarece nu au specialişti. „Asociaţia nu ne ajută cu nimic pentru că proiectele le facem singuri. În afară de plata cotizaţiei, nu avem niciun contact cu Asociaţia. Mi-aş dori ca ea să funcţioneze cu adevărat. Dacă s-ar implica mai mult, s-ar putea realiza mai multe, dar ei îşi văd de treaba lor. Zona Metropolitană există pentru că sunt oameni care locuiesc la ţară, dar muncesc în oraş sau investitori care îşi deschid afaceri la ţară“, a spus Ştefan Timofte, primarul din comuna Tomeşti.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad, care s-a retras din asociaţie, consideră că activitatea acesteia este invizibilă. „Asociaţia nu a funcţionat niciodată şi nici nu va funcţiona. Zona Metropolitană ar trebui să fie o aglomeraţie urbană, nu un oraş cu suburbii, iar cei din această zonă ar trebui să aibă aceleaşi drepturi. Oamenii din Asociaţie sunt specialişti în cheltuirea banilor publici şi freacă menta“, a spus Constantin Simirad, şeful CJ.

Seminarii în Timişoara şi Iaşi

Potrivit raportului de activitate de anul trecut, cei cinci angajaţi ai Asociaţiei au pregătit documentaţia pentru proiectele Primăriei şi au ajutat la implementarea şi monitorizarea lor. Aceştia au bifat şi participarea la seminarii şi evenimente pe tema proiectelor europene, organizate în Iaşi sau Timişoara. „Proiectele trebuie să aibă un impact teritorial la nivelul partenerilor metropolitani. Ne-am focalizat pe proiectele soft, pe studii, analize şi nu pe proiecte hard, cum sunt cele de infrastructură, unde doar sprijinim, ajutăm la planificare şi strategii. Asociaţia urmăreşte dezvoltarea echilibrată şi eliminarea dezvoltării haotice. Noi ne concentrăm pe proiectele la care beneficiar este Primăria, apoi la comune. Ruralul are de câştigat în urma intervenţiei în urban“, a spus Liviu Iacob.

Nouă proiecte în planul Primăriei

Doar 10% din Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere (PIDPC) acoperă zona rurală. Primării ca Tomeşti, Ungheni, Miroslava sau Bârnova au fost incluse cu câte un proiect în PIDPC. Planul, care ar trebui să ducă la o dezvoltare uniformă a zonei, cuprinde 85 de proiecte din judeţ în valoare de 5 miliarde de lei. „Asociaţia Zonei Metropolitane se ocupă de proiectele din PIDPC, printre care se află şi cele ale Primăriei Iaşi“, a explicat Cosmin Coman, şeful Direcţiei de Programe şi Servicii pentru Comunitate. Primăriile din judeţ au nouă proiecte incluse în PIDPC, iar cele mai multe sunt pentru reabilitarea infrastructurii rutiere sau a sistemului de alimentare cu apă.

„Nu mă deranjează că proiectele noastre au fost incluse în Planul Integrat, dar noi avem proiecte pe care le-am depus de cinci ori şi le-au respins. Dacă s-ar dori cu adevărat zonă metropolitană, nu s-ar construi padoc la Tomeşti sau depozit de deşeuri tot aici. Ne-am asociat pentru că am crezut în Moş Crăciun, dar nu se face nimic“, a spus primarul din Tomeşti, Ştefan Timofte.

Vor bani pentru aducţiuni de apă

Comuna Golăeşti are un proiect integrat de 23,65 de milioane de lei pentru asfaltarea unor drumuri comunale, înfiinţarea sistemului de canalizare, construirea unui centru de îngrijire pentru copii şi dotarea unui cămin cultural. Primăria Ciurea are un proiect de 7,6 milioane de lei pentru alimentarea cu apă şi canalizare, primăria Rediu are un proiect asemănător de 3,52 milioane de lei, iar comuna Bârnova, are un alt proiect complex de 10,75 milioane de lei pentru canalizare, modernizare drumuri, înfiinţarea unui centru social şi împrejmuirea rezervaţiei naturale Repedea.

Consiliul Local Leţcani implementează un proiect de 9,5 milioane de lei pentru canalizare, drumuri comunale, construire creşă copii şi dotare cămin cultural. Proiecte integrate au depus şi primăriile Miroslava, de 10,58 de milioane de lei, şi Holboca, de 10,8 milioane de lei. Primăria Vlădeni vrea să facă o piaţă pentru angro, proiect evaluat la 40 de milioane de lei.