VIDEO Soarta misterioasei cetăţi dacice de la poalele Sarmizegetusei Regia. Ce s-a întâmplat cu Feţele Albe, în cei 50 de ani de la plecarea arheologilor
0
Situaţia aşezării dacice Feţele Albe, aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia, a devenit tot mai dramatică în ultimii ani. Lăsat de izbelişte, vestigiile aflate pe lista monumentelor istoric devenit loc de grătare pentru petrecăreţi, care lasă în urma lor distrugeri.
Un singur indicator, înfipt pe marginea şoselei care urcă la Sarmizegetusa Regia, la doi kilometri de parcarea de la poalele cetăţii dacice, le arată călătorilor direcţia spre Feţele Albe, un loc bogat în vestigii, care nu a mai fost cercetat de arheologi din anii 1960.
Din drum, turiştii urcă abrupt pe o cărare care se strecoară printr-o pădure deasă de fag, traversează apoi un pârâu şi o pădure de brad, uscată în mare parte, şi ajung, după o jumătate de oră de mers, la ruinele antice
. Ascunse de secole în pădure şi prea puţin cercetate de arheologi, vestigiile de la Feţele Albe oferă încă oaspeţilor lor mărturii ale unei aşezări înfloritoare în urmă cu două milenii, un „cartier de lux” al Sarmizegetusei Regia după cum l-au numit unii dintre istorici. Monumentele au fost lăsate de izbelişte.
Trunchiuri grele de copaci s-au prăbuşit peste ziduri, provocând distrugeri iremediabile. Alte blocuri de calcar au fost dislocate de rădăcinile arborilor crescuţi printre ele, iar altele s-au prăvălit în râpa care mărgineşte construcţia. Turiştii şi căutătorii de comori nu s-au lăsat mai prejos. Din loc în loc, urme ale vandalismelor marchează rămăşiţele templelor şi ale clădirilor ridicate de daci. Bucăţi din pilonii vechiului sanctuar au fost luaţi, iar printre monumente pot fi văzute mai multe vetre ale unor focuri de grătar, înconjurate cu pietre smulse din ziduri. Urmele unor gropi făcute de vânătorii de comori sunt acoperite doar de vegetaţia abundentă lăsată să crească în voie printre ruine. Nici măcar panoul care îi anunţa în urmă cu câţiva ani pe vizitatori că au ajuns la Feţele Albe nu a supravieţuit.
Feţele albe, aşezarea dacică ascunsă în munţi / ADEVĂRUL
Aşezarea dacică râmâne o destinaţie preferată a amatorilor de excursii pe munte. Grupuri de turişti din toate colţurile ţării sunt întâlnite, adesea, la sfârşit de săptămână, pe potectile spre Feţele Albe, iar uneori oaspeţii sitului pot fi văzuţi meditând şi rugându-se în incinta fostului templu. Feţele Albe se află pe lista monumentelor istorice.
Povestea locului tainic
Feţele Albe ar fi fost, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal sau un avanpost al acesteia. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii.
„Distrugerea ei poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea lor definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul dedicat monumentelor de la Feţele Albe. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas părăsită. Despre această cetate, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. O legendă a locului informează despre fecioarele care erau trimise la Feţele Albe să slujească zeităţilor. Numele aşezării Feţele Albe a stârnit, de asemenea, controverse. Unii istorici au susţinut că provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. În anii ’60, când au avut loc ultimele săpături arheologice, a fost luată decizia ca o parte din monumentele antice scoase la iveală să fie din nou ascunse sub pământ, pentru a rămâne în conservare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
