VIDEO Probleme lângă Sarmizegetusa Regia: tone de bolovani desprinşi din versant s-au prăvălit şi acoperă drumul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Noi probleme au apărut pe şantierul drumului judeţean spre Sarmizegetusa Regia. În apropierea monumentului UNESCO, a avut loc o alunecare de teren, iar şantierul viitoarei şosele a fost acoperit cu metri cubi de pământ şi bolovani, desprinşi din versant.

Un mal de pământ şi bolovani, desprins din versant, s-a prăvălit peste drumul spre Sarmizegetusa Regia, în apropiere de aşezarea dacică UNESCO. În zona în care a avut loc alunecarea de teren, aflată la aproximativ 500 de metri de intrarea în Sarmizegetusa Regia, drumul se află în şantier, dar lucrările sunt suspendate pe timp de iarnă. În acelaşi loc este prevăzută să se desfăşoare cea mai complexă parte a proiectului, ce presupune construirea unui tunel prin care va curge pârâul, a unei parcări, precum şi asigurarea versantului, pentru a preveni alunecările de teren.

De asemenea, pe ultimul kilometri al drumului spre Sarmizehetusa Regia, drumul va fi acoperit cu piatră cubică. Constructorii au suspendat lucrările de la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut.

Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a precizat, pentru adevarul.ro, că vor fi luate măsuri pentru ca turiştii care vor urca la Sarmizegetusa Regia, atunci când drumul va fi redeschis, să nu aibă de suferit.

„Cunoaştem faptul că în zona Valea Albă sunt probleme legate de instabilitatea terenului, care vor trebui remediate. Ele nu vor întârzia termenul de finalizare al lucrărilor de reabilitare la drumul spre Sarmizegetusa Regia”, a precizat Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Proiect important, cu întârzieri
Drumul Judeţean 705 A Costeşti – Sarmizegetusa Regia a fost considerat unul dintre proiectele importante de infrastructură derulate în ultimii ani în judeţul Hunedoara. Lucrările la tronsonul rutier de 18 kilometri au început în luna august a anului trecut. Proiectul de modernizare a DJ 705 A a fost finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 şi  avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Valoarea investiţiei de la care a pornit licitaţia pentru proiect a fost de peste 41 de milioane de lei.

Alunecare de teren pe drumul spre Sarmizegetusa

image

Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier. În 21 decembrie 2015 a fost deschis traficului rutier doar un sector de 14 kilometri al şoselei, între Costeşti şi zona de la poalele Sarmizegetusei Regia.

drum sarmizegetusa regia

Alunecare de teren pe drumul spre Sarmizegetusa Regia

drum sarmizegetusa regia

Până la 1 mai 2016, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, proiectul va fi finalizat, iar turiştii care vor dori să viziteze parcul arheologic vor circula pe o şosea modernă, în care s-au investit circa 18 milioane de lei. Reprezentanţii administraţiei monumentului UNESCO preconizează că numărul turiştilor care vor urca la Sarmizegetusa Regia o dată cu redeschiderea tronsonului rutier va creşte semnificativ.  În această perioadă, situl UNESCO de la Sarmizegetusa Regia poate fi vizitat, cu acordul administraţiei monumentului, însă turiştii sunt informaţi că ultimii patru kilometri ai traseului pot fi parcurşi doar pe jos, principalul drum de acces fiind închis până în 31 martie 2016.


Vă recomandăm şi:

Secretele aurului strămoşilor noştri: cum a devenit ţinutul agatârşilor şi al dacilor „o Californie pentru popoarele antice“

Istoricii români au oferit de-a lungul timpului explicaţii pentru numeroasele mistere legate de modul în care strămoşii noştri exploatau şi prelucrau aurul, într-una dintre cele mai vechi şi mai bogate regiuni aurifere ale Europei, cea din Munţii Apuseni.

Secretele celor 30 de triburi din Dacia: ce ascundeau războaiele dintre buri şi romani, cine au fost dacii liberi şi ce nume ciudate aveau strămoşii noştri

Autorii antici menţionează existenţa a zeci de triburi getice care au trăit în urmă cu aproximativ două milenii pe actualul teritoriu al României.

10 lucruri puţin ştiute despre Decebal, ultimul rege al Daciei. De ce era renumit drept cel mai temut duşman al Romei Antice

Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate. Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite