VIDEO Români învrăjbiţi de politicieni la mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea. „De ce le daţi atâtea facilităţi ungurilor?“
0
Peste 5.000 de oameni au participat la Serbările Naţionale – Ţebea 2017, organizate ca omagiu adus lui Avram Iancu, liderul românilor din Transilvania în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849. Liviu Dragnea şi Ludovic Orban s-au numărat printre politicienii prezenţi la ceremonii. Nu au lipsit discursurile naţionaliste şi defulările împotriva maghiarilor.
Ţebea, satul din Ţara Zarandului unde Avram Iancu, una dintre marile personalităţi ale românilor din secolul al XIX-lea, a fost înmormântat în urmă cu 145 de ani, a devenit, duminică, loc de pelerinaj pentru mii de oameni veniţi să asiste la Serbările Naţionale, dedicate „Crăişorului Munţilor”.
Evenimentul aduce un omagiu fostului lider al moţilor din timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, însă în ultimii ani a fost folosit de politicieni ca prilej pentru a-şi atrage simpatizanţi. Din atmosfera de sărbătoare de la Ţebea nu au lipsit discursurile populiste şi cu tentă naţionalistă, refulările anti-maghiare şi băile de mulţime ale pooliticienilor, în prim-plan de această dată fiind Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat, şi Ludivic Orban, preşedintele Partidului Naţional Liberal.
Băi de mulţime
O slujbă religioasă a avut loc duminică dimineaţă la biserica din Ţebea, al cărui cimitir a fost înconjurat de mulţimea ţinută însă la distanţă de locul de veci al lui Avram Iancu. A urmat ceremonialul depunerii coroanelor de flori la mormântul revoluţionarului paşoptist şi defilarea gărzii de onoare. După ce mormântul şi monumentul comemorativ al lui Avram Iancu au fost acoperite cu zeci de coroane de flori, cele mai multe depuse de politicieni şi de reprezentanţi ai unor instituţii publice, lumea s-a îndreptat spre locul de petrecere amenajat pe câmpul şi dealul din vecinătatea cimitirului.
Ţebea. Cum au petrecut românii la mormântul lui Avram Iancu
În drumul său spre cortul PSD, Liviu Dragnea a fost oprit de câteva zeci de oameni care i-au cerut să se fotografieze cu el ori i s-au plâns de starea de lucruri din ţară. „De ce le daţi atâtea facilităţi ungurilor? De ce nu este steag românesc în fiecare biserică din zona Praid din Harghita, iar steag unguresc este. De ce în Sovata sunt numai străzi cu nume maghiar. Vi se pare normal? Mie nu”, a fost întrebat Liviu Dragnea de o simpatizantă de-a sa, venită să îşi facă un selfie cu el. Politicianul s-a abţinut să îi ofere un răspuns femeii. A invitat-o ca împreună cu ceilalţi petiţionari, necăjiţi şi ei „de ce văd la televizor” despre relaţiile cu maghiarii, să vină la cortul PSD, în faţa căruia ceva mai târziu aştepta să prânzească o mulţime de oameni.
Concertul lui Ludovic Orban
Mai multe partide politice şi-au amplasat corturi în vecinătatea scenei pe care urmau să aibă loc recitalurile folclorice, iar vizitatorii au fost invitaţi la câte o porţie de fasole, mici sau virşli, acompaniată de discursuri politice învrăjbitoare şi muzică populară. „Liviu Dragnea a depus patru coroane de flori la Ţebea, dar marţi vindea bucata de pământ românesc din Ardeal, ungurilor, în Parlamentul României”, le-a spus deputatul PNL Florin Roman celor peste 100 de comeseni invitaţi în cortul partidului. „S-ar putea să fiţi chemaţi la luptă”, le-a transmis invitaţilor la porţia de fasole şi liderul PNL, Ludovic Orban, înainte de a le cânta, împreună cu ceilalţi politicieni de pe scenă „Trececeţi batalioane române Carpaţii”. Serbările Naţionale de la Ţebea s-au desfăşurat însă fără niciun incident.
Destinul tragic al lui Avram Iancu
Avram Iancu (1824-1872) a fost înfăţişat drept unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui. „Crăişorul munţilor” şi moţii săi i-au sprijinit pe habsburgi în disputele cu armata ungară, după ce ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut ca naţiune politică. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1849 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni.
La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă Iancu, bolnav, prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tusei chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie. Au fost găsite asupra lui o năframă, un fluier din lemn de cireş şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului, susţin istoricii.
Cauza decesului lui Iancu a fost o hemoragie. Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani şi faptul că moartea a fost „firească”. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Horea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.
Un stejar vechi de aproape nouă decenii, sădit de Arsenie Boca în vremea în care era elev la Colegiul Naţional Avram Iancu din Brad şi purta numele de Zian, a devenit loc de reculegere pentru elevii şi vizitatorii liceului. Gorunul simbolizează vigoarea şi trăinicia şi le oferă linişte celor care se aşează la umbra lui.
Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.
Se încarcă comentariile...
