Viaţa „de lux“ a lui Arsenie Boca: cât de bogat a fost duhovnicul şi cum a devenit un personaj influent, de care s-au temut chiar şi soţii Ceauşescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arsenie Boca în două ipostaze: de călugăr, împreună cu teologul Dumitru Staniloaie şi de mirean, alături de Julieta Constantinescu.
Arsenie Boca în două ipostaze: de călugăr, împreună cu teologul Dumitru Staniloaie şi de mirean, alături de Julieta Constantinescu.

Părintele Arsenie Boca s-ar fi bucurat de o poziţie privilegiată în societate, susţin cei care vor să îi demitizeze imaginea de martir al regimului comunist. Şi aceasta în ciuda faptului că duhovnicul a fost urmărit, timp de mai mulţi ani, pas cu pas, de organele Securităţii, că a fost deţinut în închisorile din timpul comunismului şi obligat să renunţe la straiele monahale.

Viaţa duhovnicului Arsenie Boca a dat naştere a numeroase controverse. O serie de mărturii descoperite în notele informative păstrate în arhivele fostei Securităţi sau provenite de la foştii săi apropiaţi l-au prezentat cu o imagine total diferită de cea a martirului închisorilor regimului comunist şi a călugărului cu o aură de sfânt, pentru care este cunoscut cel mai adesea.

În tinereţea sa, atunci când slujea la Mănăstirea Prislop, călugărul a fost descris ca fiind extrem de cumpătat.

„Ducând o viaţă severă şi supunându-se unei asceze riguroase, s-a impus atenţiei tuturor călugărilor şi credincioşilor care mergeau la mănăstire. El mânca foarte puţin şi numai legume, numai post, el dormea jos pe podele şi se ruga necontenit, stând ceasuri întregi în genunchi la rugăciune. A fost extremist, era riguros şi exagerat în pretenţii de viaţă curată de post, de rugăciune, de înfrânare, de spiritualism. Pentru sine a început să scobească în stânca muntelui, la înălţimi mari, o celulă, unde voia să se retragă şi să trăiască izolat de lume”, informa sursa „Nicoară Iulian”, într-o notă păstrată la Arhivele CNSAS. „Din timpul de când era student era socotit ca un om de caracter, cu multă voinţă şi destul de modest. Ori de câte ori am vorbit cu el, mi-a spus că lumea i-a făcut o falsă reclamă, a exagerat anumite lucruri şi din această cauză a avut de suferit”, arăta sursa Florica, într-o declaraţie dată organelor Securităţii, în 5 februarie 1965.

arsenie

În ciuda calităţilor sale, controversele despre viaţa sa nu au întârziat să apară. Călugărul cu har a fost preferat al familiei regale a României şi chiar al soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, care ar fi apelat el.

Primul privilegiu de care s-ar fi bucurat a fost trimiterea sa la Muntele Athos. În primăvara anului 1939, părintele Arsenie Boca, pe atunci un tânăr diacon cu numele Zian, fusese trimis în călugărie pe Muntele Athos, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În cele trei luni petrecute în „grădina maicii Domnului”, cum este numită monahia de pe muntele Athos, a muncit la construirea treptelor spre schiturile şi peşterile călugărilor şi s-a ocupat de copierea manuscriselor Filocaliei, care urmau să fie publicate apoi în România.

„Boca V. Zian apare în lista bursierilor cu suma de 199.000 lei, primiţi pentru a studia la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1933-1938), precum şi pentru călătoria la Muntele Athos (martie-iunie 1939) cu scopul de a învăţa „toată rânduiala duhovnicească precum şi meşteşugul artei byzantine”, informa Florin Duţu, în volumul „Şi cărţile au fost deschise”.

arsenie boca

Duhovnicul de la Casa Regală
Arsenie Boca ar fi avut legături foarte strânse cu principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand. I-a fost duhovnic în anul 1947, înainte de plecarea ei în exil. Alte mărturii îl prezintă ca fiind foarte apreciat de familia regală a României, devenind în 1947 invitatul de onoare la castelul din Bran. A predicat, aproape zilnic timp de mai multe săptămâni în bisericuţa de lemn din preajma castelului, unde se adunau localnicii. „La Bran ţineam predici cu caracter religios în faţa domniţei Ileana şi a unor doamne care compuneau anturajul său… La predicile ţinute de mine mai veneau surorile din spital, medici şi farmacişti… Alte preocupări pe care le aveam la castelul Bran, în afară de predici, tălmăceam anumite părţi din Scriptură şi răspundeam la diferite întrebări care mi se puneau în legătură cu credinţa“, scria duhovnicul, în declaraţia din cursul anchetării sale, din 1955, păstrată în Arhivele CNSAS.

Sfătuitor al mamei mareşalului
Un episod relatat chiar de Arsenie Boca arată modul în care ar fi ajutat-o pe Maria Antonescu, mama mareşalului Ion Antonescu, să treacă mai uşor peste pierderea fiului său ce fusese executat în 1 iunie 1946. Ar fi vizitat-o pe mama mareşaului în 1947, împreună cu principesa Ileana, în locuinţa acesteia din Bucureşti. „În discuţiile care s-au creat acolo, ştiu că Maria se plângea că o duce greu, că este părăsită de toţi cunoscuţii ei şi nu are cu ce se întreţine, iar mama lui Ion Antonescu spunea că nu se poate împăca în conştiinţa ei: «Cum Dumnezeu a dat posibilitatea acestora să-i omoare fiul?» I-am recomandat să nu se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, pentru că el ştie ce face şi i-am indicat ca duhovnic pe preotul Gala Galaction, despre care nu ştiu dacă a fost sau nu", relata duhovnicul.

arsenie

Le-a creat spaime Ceauşeştilor
Arsenie Boca ar fi avut darul profeţiilor, iar din acest motiv ar fi fost căutat de cuplul Ceauşescu. Mai multe mărturii ale apropiaţilor fostului călugăr sugerează că acesta nu a fost pe placul soţilor Ceauşescu, pentru că le-ar fi prezis moartea, „într-o zi de sărbătoare” „În 1989, pe când securiştii îl anchetau şi-l loveau cu picioarele, a prorocit că Nicolae Ceauşescu nu o să mai apuce sfârşitul anului şi că mulţi tineri vor muri, jertfiţi că nişte miei”, a fost mărturia unui preot citată în numeroasele cărţi despre viaţa lui Arsenie Boca. Zoe Dăian, nepoata duhovnicului, afirma că într-adevăr, Arsenie Boca şi Ceauşescu s-ar fi întâlnit în anii 1980. „Părintele Arsenie a fost dus şi la Ceauşescu, care l-a întrebat: «Hai, popo, am auzit că tu prezici soarta unui om. De mine ce ştii?». Şi Arsenie i-a spus: «Într-o zi de mare sărbătoare veţi fi omorâţi amândoi». Ceauşeştii nu au crezut şi i-a spus maiorului să-l ia şi să nu-l mai vadă”, relata Zoe Dăian.

image

Viaţă liniştită, sub privirile Securităţii
Controverse au iscat şi fotografiile şi notele de filaj din anii 1960, în care Arsenie Boca, numit „Bratu” în într-un dosar de urmărire al Securotăţii, era înfăţişat în haine civile, elegante, alături de fosta stareţă Zamfira de la Prislop, pe care o cunoscuse cu mai multe de zece ani în urmă. Arsenie Boca purta ochelari de soare, pălărie şi un şal şi frecventa cinematografele şi localurile, un portret departe de cel al călugărului care dorea să îşi sape o chilie în stânca muntelui.

Cei doi erau urmăriţi de Securitate, dar se puteau bucura de o viaţă liniştită în Bucureşti, după alungarea de la Mănăstirea Prislop.

„20:35: La Cofetăria Scala au mâncat câte o porţie de îngheţată şi au discutat. 20:57 - merg la cinematograful Republica de pe B-dul Magheru, unde, alături de „două individe care locuiesc la aceeaşi adresă cu «BRATU», au intrat în sala de spectacol la balcon şi au ocupat locuri în loje unde au vizionat filmul Acord Final”, arătau notele informative publicate de Florin Duţu, în volumul biografic „Şi cărţile au fost deschise” (Ed. Floare Albă de Colţ, Bucureşti, 2013). Alte note informative indicau că acesta ar fi fost căsătorit cu fosta stareţă de la Prislop, Julieta Constantinescu.

„Din dosarul informativ ce îl avem asupra lui Boca, după izgonirea din mănăstire, trăieşte cu acesta într-o casă cumpărată de amândoi în Bucureşti, dar nu sunt căsătoriţi”, se arăta într-un alt document al Securităţii, din 1965. Potrivit unor foşti apropiaţi ai săi, Arsenie Boca a locuit în ultimii ani ai vieţii într-un conac boieresc, cu două clădiri şi teren proprietate personală în Sinaia, un imobil înconjurat de gard şi poartă sculptată, având în el multe sculpturi achiziţionate pe comandă, toate construite şi finanţate din fondurile personale ale sale.


Vă recomandăm şi:

Secretul lui Arsenie Boca: femeia care a stat 40 de ani lângă el. Cutremurătoarea poveste a Zamfirei, tânăra pe care duhovnicul nu a lăsat-o să se omoare

Ucenica lui Arsenie Boca, maica Zamfira îşi are locul de veci la Mănăstirea Prislop, alături de mormântul părintelui. I-a fost alături timp de peste 40 de ani, din primele zile în care a ajuns la mănăstire şi până la moartea duhovnicului. Povestea ei de viaţă este cutremurătoare. Potrivit unor mărturii, a fost salvată de la moarte de părintele Arsenie Boca şi, la rândul ei, a fost ucenica şi “îngerul păzitor” al acestuia.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite