Tezaure de monede antice preţioase au fost recuperate din Germania. Procurorii sunt pe urmele unor brăţări dacice de aur
0
Mai multe tezaure de monede antice furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră au fost recuperate de autorităţile române, din Germania. Anchetatorii sunt pe urmele altor bărţări dacice de aur.
Vineri, în ziua în care urma să fie dată sentinţa definitivă în al doilea dosar al traficanţilor de comori dacice, furate în anii 1990 şi 2000 din zona Sarmizegetusei Regia, procurorii au anunţat recuperarea a 164 de monede antice preţioase, furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră. Bunurile au fost aduse de autorităţile române din Germania.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat că efectuează cercetări într-o cauză având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi complicitate la furt calificat în formă continuată.
Dosarul priveşte bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional român: tezaure de brăţări spiralice, monede, scuturi ş.a., sustrase din siturile rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei şi introduse ulterior pe piaţa internaţională de artefacte prin ascunderea şi disimularea originii ilicite a acestora, a informat Ministerul Public.
„Sub coordonarea procurorului şi cu sprijinul Eurojust, în cursul unei operaţiuni de cooperare judiciară internaţională de amploare, în cursul lunilor februarie – martie 2018, ofiţeri specializaţi din cadrul I.G.P.R. - Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural au cooperat cu autorităţile judiciare competente din Austria şi Germania pentru efectuarea mai multor percheziţii domiciliare şi la case de licitaţii specializate. În urma acestora au fost ridicate: 164 monede antice, dintre care 20 monede Koson – 19 din aur şi una din argint (sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare - Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) şi 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.). Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brăţări spiralice şi a mai multor monede sustrase din siturile arheologice româneşti”, a informat Ministerul Public.
Potrivit anchetatorilor, monedele din tezaurele sustrase din siturile arheologice române au fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii, fiind supuse procesului de “reciclare” pentru a dobândi o aparenţă de origine licită.
Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.
Conform evaluării experţilor, „loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.
„Menţionăm că prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul soluţionat anterior de autorităţile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia, în care au fost trimişi în judecată 34 inculpaţi, dintre aceştia 21 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv”, au completat anchetatorii.
Febra aurului din anii 1990
Povestea tezaurelor de la Sarmizegetusa Regia a început la mijlocul anilor ’90, când cetatea dacică ascunsă în Munţii Orăştiei, inclusă din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un „El Dorado“ al vânătorilor de comori antice.
În 1996, un localnic din localitatea Grădişte a găsit un tezaur de monede antice Koson din aur, iar la scurt timp după aflarea veştii, ruinele de la Sarmizegetusa Regia au început să atragă tot mai mulţi căutători de comori. Nici grupările din lumea interlopă, dornice să profite din traficul de obiecte de tezaur, nu au rămas nepăsătoare, lucru consemnat în dosarele de anchetă.
„Liderii grupărilor infracţionale s-au reprofilat, orientându-se spre noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, drept pentru care s-au organizat în echipe de braconaj arheologic şi au făcut rost de detectoare performante, maşini de teren, au racolat muncitori zilieri plătiţi pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate monument istoric şi i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecţii, plătindu-le, după caz, sume derizorii sau consistente“, informa procurorul Augustin Lazăr, în rechizitoriul unuia dintre multele dosare ale grupărilor de traficanţi de comori.
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 1998-2015, braconierii siturilor arheologice au descoperit în zona cetăţilor dacice şi au exportat ilegal şi vândut pe piaţa antichităţilor tezaure monetare care conţineau mii de monede Koson şi Lysimach din aur şi argint, bijuterii din aur şi alte nenumărate artefacte de patrimoniu. Valoarea acestor comori nu a putut fi stabilită cu exactitate, însă pe piaţa neagră a antichităţilor se vorbeşte de zeci de milioane de euro.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
