Sentinţă uluitoare în „Aurul Dacic“. Ce au păţit traficanţii comorilor de milioane de euro furate din Sarmizegetusa Regia
0
De zece ani, mai mulţi căutători şi traficanţi de comori dacice din Munţii Orăştiei au fost judecaţi la Deva şi apoi, în apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru prejudicii de milioane de euro aduse statului român prin afacerile ilegale cu artefacte descoperite în cetăţile dacice. Magistraţii au pronunţat sentinţa definitivă în ultimul mare dosar al Aurului Dacic.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa definitivă într-unul dintre cele mai voluminoase dosare ale traficanţilor de comori dacice, furate din Munţii Orăştiei, scoase din ţară şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor din Occident.
Din 2008, zece inculpaţi au fost judecaţi pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu. Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor.
Vineri, au primit sentinţa definitivă. Majoritatea au fost achitaţi, pentru cele mai multe dintre infracţiunile de care au fost acuzaţi intervenind prescrierea.
Ilic Ljubisa - achitat
Ilić Ljubiša a fost acuzat că, în perioada 1998 – 2007, împreună cu cetăţenii sârbi Goran Andjelković, Simeonovschi Mitko, Dusan Djurić - cunoscuţi ca membri ai „Cartelului sârb” - specializaţi în traficul de antichităţi, a aderat - la asociaţia infracţională a inculpaţilor Corhan Călin, Nedelcu Mugur Niu ş.a. în vederea organizării unor echipe de efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, localizării, sustragerii şi însuşirii pe nedrept a unor tezaure arheologice şi valorificării acestora pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor.
„În perioada sus-menţionată, inculpatul Ilić Ljubiša a primit în mod repetat şi a ajutat în vederea valorificării, următoarele bunuri arheologice: patru brăţări dacice din aur, de 982,20 gr. (392.400 Euro), 1076,72 gr. (430.400 Euro), 1.115,31 gr. (446.000 Euro), 927,98 gr. (370.800 Euro), în valoare totală de 1.639.600 Euro şi două brăţări dacice din aur, de 1.200 gr. (478.400 Euro) şi 1.139 gr. (454.400 Euro) în valoare de 932.800 Euro”, informau anchetatorii.
Sentinţa primită în 2015, în procesul judecat pe fond, la Judecătoria Deva, a fost de cinci ani de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice.
Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia l-a achitat. „Instanţa dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinută în sarcina inculpatului Ilić Ljubiša din complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice în formă continuată în infracţiunea de tăinuire în formă continuată. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Ilić Ljubiša pentru infracţiunea de tăinuire în formă continuată, constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale”, se arată în sentinţă.
Radu Horia Camil a fost achitat
Radu Horia Camil a fost acuzat că, în perioada 1998 - 2007, s-a asociat cu inculpaţii Corhan Călin, Jurcă Daniel Sorin, Torkom Demirjian şi alţi membri ai „Cartelului sârb” pentru: efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric; localizarea, sustragerea şi însuşirea pe nedrept a unor tezaure arheologice şi valorificarea acestora pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor.
„A primit în mod repetat şi a ajutat la valorificarea următoarelor bunuri arheologice primite de la echipa inculpaţilor Ljubisa Ilic, Luncan Viorica şi Bodea Ioan: două brăţări dacice din aur, de 765 gr. (305.600 Euro) şi 683 gr. (272.800 Euro); 200 de monede din aur de tip Lysimachos (130.000 Euro) şi 500 monede de argint tetradrahme (75.000 Euro), în valoare totală de 783.400 Euro; 25 denari de argint; 6 piese monetare din bronz (Procopius), inel din aur cu camee (epocă romană), brăţară tracică din argint (26,84 gr.); 58 denari imperiali, 99 denari republicani din argint, 43 denari romani din argint în oală de lut în valoare totală de 16.300 Euro, primite de la echipa de braconaj a inculpaţilor Corhan Călin, Jurcă Daniel Sorin şi alţii; 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz şi plumb, în valoare de 30.000 Euro; 4.000 piese arheologice (monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 Euro, predate de inculpatul Radu Horia Camil la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca”, se arăta în rechizitoriul transmis adevarul.ro.
Sentinta pe fond in dosarul... by on Scribd
În 2015, la Judecătoria Deva, Radu Horia Camil a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru tăinuire. Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a decis achitarea sa.
„Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Radu Horia Camil pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi tăinuire în formă continuată, constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.
Jurca Daniel - achitat
Anchetatorii au stabilit că Jurcă Daniel Sorin (Caciuc), în perioada 1998 - 2005, s-a asociat cu inculpaţii Corhan Călin, Radu Horia Camil şi alţii în vederea efectuării de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric; pentru localizarea, sustragerea şi însuşirea pe nedrept a unor tezaure arheologice şi valorificarea acestora pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor.
„În perioada 2001 - 2005, în mod repetat, inculpatul a efectuat detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetuza Regia împreună cu inculpatul Corhan Călin şi alţii şi a sustras şi valorificat următoarele bunuri arheologice, respectiv: nouă monede din argint din Dealul Muncelului, 6 monede, două vase din bronz şi argint şi o toartă de vas din Vârtoape; 40 monede antice şi anume: 12 tetradrahme de argint, 10 monede romane din bronz şi 18 monede romane din argint în valoare de 5.100 Euro, primite de la Ş.E., valorificate şi pierdute pentru patrimoniul cultural naţional; 4.105 piese arheologice în valoare de 70.000 Euro, predate ulterior de inculpatul Radu Horia Camil la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj - Napoca. La data de 23 iulie 2003, a intermediat şi garantat cu autocamioanele firmei sale, valorificarea unei brăţări dacice din aur, vândută de Nedelcu Mugur Niu cu suma de 65.000 dolari USD lui Ceia Iulian (persoane trimise în judecată în dosarul „Aurul dacic”)”, se arăta în rechizitoriu dosarului instrumentat de procurorul Augustin Lazăr.
Pe fond a fost condamnat la şase ani de închisoare. Curtea de Apel l-a achitat pe inculpat de toate infracţiunile, constatând că a intervenit prescripţia faptelor.
Corhan Călin - trei ani cu suspendare
Porcurorii au reţinut în sarcina lui Călin Corhan că în perioada 1998 -2005 a iniţiat, împreună cu inculpaţii Jurcă Daniel, Radu Horia Camil şi alţii constituirea unei asocieri în vederea săvârşirii de infracţiuni. În perioada 2000 - 2007, în mod repetat, a efectuat detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetuza Regia, împreună mai mulţi inculpaţi.
„A sustras şi valorificat următoarele bunuri în valoare totală de 235.771 Euro şi anume: 4.105 piese arheologice în valoare 70.000 Euro depuse de inculpatul Radu Horia Camil la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj - Napoca; 160 monede (denari republicani şi imperiali din argint şi tetradrahme greceşti) în valoare de 7.200 Euro, pierdute pentru patrimoniul cultural naţional; două colane dacice torsadate (torques), în valoare totală de 90.000 Euro; trei fibule, patru inele, un medalion, 63 monede romane şi greceşti, cinci piese antice din metal în valoare de 3.071 Euro; 1.700 denari romani în valoare de 50.000 Euro vânduţi numitului Corsano Cosimo Lorenzo şi pierduţi pentru patrimoniul cultural naţional; 300 denari, aplică din bronz cu două capete umane, în valoare totală de 15.000 Euro; brăţară din bronz în valoare de 500 Euro; 92 de monede antice (85 denari romani republicani şi imperiali, 6 tetradrahme greceşti în valoare de 9.100 Euro – recuperate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia”, informau procurorii.
În dosarul judecat pe fond, la Deva, Corhan a primit şase ani de închisoare. Curtea de Apel Alba Iulia i-a redus pedeapsa la trei ani de închisoare, cu suspendare. „Menţine măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 20.06.2008 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Corhan Călin în limita sumei de 54.500 euro”, a mai informat instanţa.
Ioan Bodea, Viorica Luncan şi Ioan Luncan - achitaţi
Potrivit anchetatorilor, Ioan Bodea şi Viorica Luncan că, în vara anului 1999, în repetate rânduri, prin detecţii şi săpături neautorizate efectuate în punctul arheologic Dealul Grădiştei au sustras bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional în valoare totală de 783.400 Euro, respectiv: două brăţări dacice din aur, în greutate de 683 gr. şi, rspectiv 764,94 gr.; 200 de monede din aur Lysimachos şi 500 monede din argint – tetradrahme, pe care împreună cu inculpatul Luncan Ioan iniţial le-a ascuns la domiciliul acestuia din urmă, după care inculpatului Radu Horia Camil a înlesnit valorificarea lor în perioada 2001 – 2006, parte din bunuri fiind pierdute pentru patrimoniul cultural naţional, informau procurorii.
În 2015, la Judecătoria Deva, Ioan Bodea a primit trei ani de închisoare pentru infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice. Viorica Luncan, zisă Excavatorul, a primit şi ea trei ani de închisoare, pe fond. Ambii au fost achitaţi de Curtea de Apel Alba Iulia. Ioan Luncan, soţul Vioricăi Luncan, a fost achitat, atât pe fond, cât şi prin sentinţa definitivă dată de Curtea de Apel Alba Iulia.
Daniel Moc - şase luni, într-un dosar disjuns
Procurorii au stabilit că Daniel Moc a aderat la asocierea infracţională iniţiată de numitul Ceia Iulian (inculpat în dosarul „Aurului dacic”) în scopul săvârşirii de infracţiuni la regimul de protecţie a patrimoniului cultural naţional, precum şi pentru comiterea de infracţiunii de şantaj.
„În perioada 2002 – mai 2005, inculpatul a participat în mod repetat la efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, de unde a sustras o ţintă ornamentală în valoare de 50 euro şi a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro de către numitul Magda David (inculpat în dosarul Aurului dacic)”, se arăta în rechizitoriu. Daniel Moc a fost condamnat, pe fond, la trei ani de închisoare, cu executare, iar în noiembrie 2017, Curtea de Apel Alba Iulia l-a condamnat la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro.
Laszlo Olah şi Remus Popa - achitaţi
Într-un dosar disjuns, Laszlo Olah şi Remus Popa au fost achitaţi pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Ei au fost acuzaţi că în perioada 1998 - 2007, s-au asociat cu alţi căutători de comori, în vederea săvârşirii de infracţiuni la regimul de protejare a patrimoniului cultural naţional şi au efectuat în mod repetat detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, fiind surprinşi de organele de poliţie.
Dacă pe fond Judecătoria Deva i-a obligat pe inculpaţi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate, multe rămase nerecuperate, Curtea de Apel a decis înlăturarea celor mai multe obligaţii de plată din sarcina celor judecaţi.
Lumea interlopă, îmbogăţită cu tezaure dacice
După evenimentele din Decembrie 1989, lumea interlopă a judeţului Hunedoara s-a diversificat foarte mult prin apariţia şi structurarea unor grupări infracţionale ce vizau exploatarea în mod organizat şi maximizarea profitului infracţional obţinut din oportunităţile apărute pe plan local, naţional şi internaţional, se arată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, finalizat în 2008 de procurorul Augustin Lazăr, actualul procuror general al României.
Aceste grupări erau specializate în operaţiuni de recuperări, perceperea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, sechestrări de persoane, exploatarea prostituatelor etc. După descoperirea în anul 1996 a unui tezaur de monede „Koson”, cea mai atractivă oportunitate a constituit-o efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric - ale rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei, judeţul Hunedoara, în scopul localizării şi însuşirii pe nedrept de bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, contactarea unor filiere internaţionale pentru traficarea şi valorificarea acestor bunuri, profitând de anumite lacune în legislaţia naţională.
„Traficul cu artefacte funcţionează de multă vreme în lume, dar cele sustrase din România au incitat piaţa internaţională nu doar prin valoarea lor economică, dar mai ales din punct de vedere istoric, fiind vorba de bunuri care intrau în categoria Tezaur şi care aparţineau, în principal, de patrimoniul naţional şi, în plan secund de patrimoniul universal”, se arată în dosar. Liderii unor grupări infracţionale s-au reprofitat, orientându-se spre noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, drept pentru care s-au organizat în echipe de braconaj arheologic şi au făcut rost de detectoare performante, maşini de teren, au racolat muncitori zilieri plătiţi pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate monument istoric şi i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecţii, plătindu-le, după caz, sume derizorii sau consistente”, informau anchetatorii, în dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Cum au ajuns comorile la interlopii sârbi
Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.
În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargoului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În perioada 2000 - 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, mai informau anchetatorii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
