Secretele teribile ale celebrilor baroni Nopcea. Nepotul şi-a omorât iubitul de-o viaţă şi s-a sinucis, iar unchiul devenea noaptea tâlharul „Faţă Neagră“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Franz Nopcea, în dreapta, alături de prietenul său, albanezul Bajazid FOTO Arhivă
Franz Nopcea, în dreapta, alături de prietenul său, albanezul Bajazid FOTO Arhivă

Una dintre cele mai vechi familii din Transilvania a strâns, de-a lungul istoriei de aproape şapte secole, o serie nesfârşită de drame. Cele mai multe controverse apar în poveştile de viaţă ale nobililor Ladislaus (Vasile) Nopcea şi a nepotului său, Franz, celebrul om de ştiinţă de la începutul secolului al XX-lea.

Familia Nopcea a fost una dintre cele mai vechi spiţe nobiliare din Transilvania, fiind atestată încă din secolul al XIV-lea. Unul dintre personajele legendare ale familiei Nopcea a fost Ladislaus (Vasile), nobilul născut în 1794 în Ţara Haţegului, devenit comite suprem al Hunedoarei între anii 1843 şi 1848.

"Ladislaus a fost nevoit să îşi dea demisia din înalta funcţie în vremea Revoluţiei de la 1848. Revoluţionarii maghiari i-au dat foc castelului din Zam ca urmare a susţinerii arătate de acesta românilor, scrie Dacian Muntean, autorul volumului „Aventurile şi călătoriile Baronului Nopcea”.

O poveste relatată de scriitorul Jokai Mor l-a plasat însă, definitiv, pe baronul din Hunedoara în rândul celor mai controversate personaje ale epocii sale.

„În anul 1860, Jókai Mór a scris un roman intitulat «Sărmanii bogaţi», în care prezenta un baron extrem de bogat şi de influent care conducea în secret o bandă de tâlhari, jefuind nobilimea maghiară şi transporturile de aur trimise din minele Apusenilor către Viena, care se numea Haţeghi. Baronul din carte, supranumit «Faţă Neagră» pentru că folosea o mască atunci când jefuia, corespundea trăsăturilor Baronului Vasile Nopcsa“, informa Dacian Muntean.

Tunelurile secrete ale baronului
În relatarea autorului ungar, Faţă Neagră era prezentat ca un tâlhar foarte abil, frumos şi cu trecere la femei. Noaptea, cu chipul acoperit şi însoţit de ceata de tâlhari, Nopcea aţinea calea convoaielor cu aur care mergeau la Viena şi fura tot aurul, pe care mai apoi îl turna, într-o topitorie aflată undeva într-o peşteră, unde îl transforma în monede. Se spune şi în prezent că în jurul fostelor conace din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului, stăpânite de Nopcea, ar fi tuneluri secrete, unde baronul ar fi ascuns o parte din comori.

„În epocă, Ladislaus Nopcea a avut de suferit din partea aristocraţiei maghiare datorită acestei asemănări, motiv pentru care a plecat pentru o vreme la Viena şi a intentat procese în justiţie scriitorului maghiar, pentru calomnie. A murit în anul 1884, cu câteva zile înainte de finalizarea ultimului proces, celebră fiind mărturia lui Jókai Mór din ultima zi de judecată, care susţinea că în cartea sa nu este vorba despre nicio persoană în viaţă”, scrie Dacian Muntean.

Nepotul lui Ladislaus Nopcea a avut o poveste la fel de dramatică. Franz Nopcea a fost ultimul descendent al vechii familii nobiliare din Transilvania şi unul dintre cele mai controversate personaje. A fost om de ştiinţă specializat în paleontologie, a descoperit fosilele mai multor specii de dinozauri pitici din Ţara Haţegului, a fost diplomat, dar şi spion, a deţinut titluri nobiliare şi academice, însă a rămas în istorie şi prin relaţia sa, sfârşită tragic într-un hotel din Viena, cu iubitul său, Bajazid Doda.

Şi-a omorât iubitul şi s-a sinucis
Ultimele clipe din viaţa baronului Franz Nopcea s-au conumat într-un hotel din Viena, în care acesta şi prietenul său Bajazid, care îi fusese partener pentru aproape trei decenii, au fost găsiţi morţi. În 26 aprilie 1933, un ziar vienez anunţa tragedia astfel: „Dramă sângeroasă, petrecută ieri în Strada Singer. Baronul Franz Nopcsa, care locuia la etajul al treilea al casei de la numărul 12, şi-a împuşcat în apartament secretarul său de o viaţă, albanezul de 45 de ani Baiazid Elmas Doda, după care, la masa de lucru, s-a sinucis cu un glonţ tras direct în gură. Autopsia a arătat că secretarul are două plăgi împuşcate aproape în acelaşi loc al capului, în zona temporală stângă, iar gloanţele au străpuns craniul dintr-o parte în alta, astfel încât proiectilele au rămas în pernă după ce au ieşit din craniu. Nopcsa pare să fi pregătit fapta cu grijă”, scrie Dacian Muntean, în volumul „Aventurile şi călătoriile baronului Nopcea”.

Scrisoarea de adio găsită asupra sa explica tragedia: „Motivul sinuciderii mele este sistemul meu nervos, care se află la capăt. Motivul pentru care l-am ucis pe bunul prieten şi secretar al meu, domnul Baiazid Elmas Doda, în timpul somnului lui, fără ca el să aibă vreo bănuială a ceea ce se va întâmpla, a fost acela că nu am vrut să îl las în urmă bolnav, în mizerie şi sărăcie, pentru că ar fi suferit mult”. Baronul Nopcea a murit la vârsta de 56 de ani, sărăcit şi bolnav, iar trupul său a fost incinerat.

nopcea

Bătut crunt şi alungat de pe moşie
Afecţiunea care îl chinuse în ultimii ani ai vieţii avea legătură cu o scenă care a avut loc în 1920, pe moşia sa din Săcel. După patru ani petrecuţi departe de castelul său din Ţara Haţegului, baronul s-a întors pe moşie, însă nu mai era recunoscut ca stăpân al acesteia. „În momentul când ţăranii români au intrat cu oile pe domeniul castelului, pe dealul din apropiere, Franz a vrut să le dea o lecţie. Şi-a luat pistolul şi a ieşit afară din castel. În cearta care a urmat, un ţăran l-a lovit cu o piatră în cap, înainte ca Franz să poată reacţiona, iar mai apoi ciobanii l-au bătut cu bâtele, lasându-l aproape fără suflare. Bajazid l-a ridicat şi l-a dus la castelul Kendeffy din Sântămăria Orlea, unde a zăcut câteva săptămâni şi a primit îngrijiri. Cu toate acestea, rănile au fost atât de puternice încât diagnosticul a fost de craniu fracturat, iar mai apoi, printr-o intervenţie chirurgicală, a fost necesară îndepărtarea bucăţilor de os rupte şi acoperirea locului cu o plăcuţă de argint. De pe urma acestui episod a rămas cu sechele permanente şi tulburări ale sistemului nervos”, scrie autorul volumului biografic.


Vă recomandăm şi:

Cum erau vândute fetele de măritat în secolul XIX. Tradiţia fascinantă a Târgului de fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina i-a fascinat dintotdeauna pe călătorii străini. Povestea a acestui obicei, aşa cum se desfăşura la sfârşitul secolului XIX, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi". Autorul se arăta impresionat de tradiţia din Apuseni, dar oferea şi o explicaţie pentru ea.

FOTO VIDEO Ultima şansă pentru castelul devastat de hoţi şi de căutători de comori al legendarului conte Nopcea    

Ruinele castelului stăpânit în trecut de una dintre cele mai bogate familii din Transilvania au şanse mari de a fi transformate într-un muzeu, cu ajutorul granturilor norvegiene. Până când acest lucru se va întâmpla, vechiul castel al baronilor Nopcea (Noapte) continuă să stârnească fanteziile localnicilor şi patimile hoţilor şi ale căutătorilor de comori.

FOTO Ruinele horror ale Hunedoarei. Nepăsarea a dus la distrugerea monumentelor trecutului

Timpul s-a arătat necruţător cu soarta mai multor construcţii reprezentative pentru judeţul Hunedoara, de care nicio autoritate nu a mai avut grijă după anul 1990. Deşi se află pe lista monumentelor istorice, clădiri cum sunt furnalul din Govâjdia, gara din Brad sau conacele din Ţara Haţegului nu au scăpat de distrugerile provocate de hoţi.

FOTO Povestea fără happy-end a castelelor ultimilor baroni din Ardeal        

Timpul şi nepăsarea oamenilor s-au dovedit necruţătoare cu soarta unora dintre cele mai frumoase conace din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite