Primarul Cornel Resmeriţă şi afaceristul Miron Gărdean sunt judecaţi pentru afacerile ilegale ale Primăriei Lupeni
0
Cornel Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, într-un dosar în care Direcţia Naţională Anticorupţie l-a acuzat că a atribuit ilegal un contract de zece milioane de lei, supraevaluat, firmei unui afacerist controversat din Valea Jiului. Resmeriţă şi Miron Gărdean vor fi judecaţi la Tribunalul Hunedoara.
Aflat de trei mandate la conducerea administrativă a municipiului Lupeni, Cornel Resmeriţă, unul dintre personajele controversate de pe scena publică a Văii Jiului, a ajuns în faţa instanţei, într-un dosar de corupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată pe primarul Lupeniului, pe Cornel Condoiu, fostul şef al Biroului de achiziţii şi investiţii din cadrul primăriei municipiului Lupeni, şi pe afaceristul Miron Gărdean, pentru infracţiuni pe care aceştia le-ar fi comis în anul 2011.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: „La data de 11 noiembrie 2011, inculpatul Resmeriţă Cornel, în calitate de primar al municipiul Lupeni, la instigarea inculpatului Gardean Miron Dorel, a atribuit societăţii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanţat cu fonduri ale Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a Staţiunii turistice Straja. Acest contract a fost atribuit de inculpaţii Cornel Resmeriţă şi Condoiu Cristofor-Alin cu încălcarea atribuţiilor de serviciu care le reveneau conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, prin alegerea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare şi prin omisiunea de a estima valoarea contractului, fapt ce a dus la supraevaluarea preţului cu suma de 3.364.144,86 lei, sumă ce reprezintă atât un prejudiciu adus bugetului primăriei Lupeni, cât şi un folos necuvenit obţinut de SC Termogaz Company SA. Mai mult, deşi cei doi inculpaţi cunoşteau din proiectul tehnic, întocmit anterior de o firmă specializată, că alimentarea cu energie electrică a staţiunii se poate realiza cu o sumă mai mică, aceştia au acceptat preţul propus de Termogaz Company fără a-l supune unei cenzuri reale”, a informat DNA.
Cea mai mare parte a preţului, respectiv 8.100.000 lei, a fost achitată la data de 21 decembrie 2011, folosind fonduri alocate în regim de urgenţă de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, au completat procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Primăria municipiului Lupeni s-a constituit parte civilă în cauză, iar anchetatorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea celor trei inculpaţi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Hunedoara, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
În luna februarie a anului trecut primarul Cornel Resmeriţă a fost ridicat de procurorii DNA şi reţinut şi arestat preventiv pentru o lună. Ulterior a fost trimis în arest la domiciliu, iar în prezent este judecat în stare de libertate.
Primarul bogat din municipiul sărac
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, Corel Resmeriţă deţine un teren de 300 de metri pătraţi, cumpărat în 1997 în localitatea Uricani. Mai are un teren, în Lupeni, cu o suprafaţă de 270 de metri pătraţi, dobândit în anul 1996, împreună cu fratele său, Marinică Resmeriţă.
Împreună cu soţia sa Lucia, Cornel Resmeriţă mai deţine în Lupeni un teren intravilan în suprafaţă de 155,16 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în anul 2005. Cornel Resmeriţă şi soţia sa mai deţin împreună o vilă în Lupeni, imobilul în suprafaţă de 265,05 metri pătraţi fiind cumpărat în anul 2005. Primarul din Lupeni şi-a construit, în perioada 1995 - 1996, o casă de vacanţă în suprafaţă de 220 de metri pătraţi la Uricani. În perioada 1996 - 2003, soţia şi fratele primarului au cumpărat, în Lupeni, spaţii comerciale în suprafaţă de 970 de metri pătraţi. Tot Cornel Resmeriţă este, din 2005, proprietarul unei case de vacanţă în staţiunea montană Straja, în suprafaţă de 80 metri pătraţi. Are şi bijuterii în valoare de 7.000 de dolari, un cont curent şi un depozit bancar în sumă de 32.000 de lei. Nu are, în schimb, datorii şi maşini, iar în privinţa veniturilor, Cornel Resmeriţă este plătit cu circa 3.000 de lei pe lună, în timp ce soţia sa, patroană de restaurant, are un venit lunar de 2.000 de lei din salariu.
Primarul din Lupeni nu are datorii şi nici maşini în proprietate, acesta câştigând de la Primărie suma de 35.890 de lei. Soţia sa, care este administrator la restaurantul Gloria din Lupeni, a obţinut venituri în valoare de 24.000 de lei.
Cornel Resmeriţă: „Am avut fler în afaceri”
Cornel Resmeriţă a mai deţinut un imobil şi două terenuri, toate fiind înstrăinate prin vânzare, în 2010, către fiul cel mic, Lucian Resmeriţă, pentru suma de 40.000 de lei, potrivit presei locale din Valea Jiului. Profesorul Lucian Resmeriţă este şi proprietar al vilei duplex evaluată la 200.000 de euro, iar împreună cu fratele său administrează o cabană cu restaurant în staţiunea Straja.
„Nici unu la sută din ceea ce s-a scris despre mine şi averea mea într-un anumit ziar din Valea Jiului nu este adevărat”, spunea primarul municipiului Lupeni, care a dat în judecată un ziar local pentru calomnie, în urma articolelor în care jurnaliştii arătau că achiziţiile şi afacerile făcute de familia primarului au un trecut controversat. Cornel Resmeriţă îşi explică averea şi casele prin flerul în afaceri. În Valea Jiului, afacerile baronilor au funcţionat în ciuda sărăciei cu care se confruntă cea mai mare parte a localnicilor.
„Înainte de a fi primar, am avut unele afaceri frumoase, astfel că am avut bani pentru aceste construcţii. Am administrat un restaurant, cu terasă, cu o berărie, în Lupeni. De când sunt primar eu nu mă mai pot ocupa de astfel de afaceri, astfel că sunt administrate de soţia mea”, spunea primarul din Lupeni.
Municipiul Lupeni este considerat unul dintre cele mai sărace din judeţul Hunedoara şi, din cauza datoriilor acumulate, la finele anului trecut a fost la un pas de a deveni a doua localitate din judeţ, după Aninoasa, intrată în faliment. Anul trecut, Lupeniul înregistra datorii de aproximativ 49,63 de milioane de lei la stat, situaţie care o clasa pe prima poziţie la nivel naţional. Municipiul a fost ajutat cu fonduri de la Guvernul României, pentru a achita arieratele, iar momentul critic a fost depăşit.
Cornel Resmeriţă nu se poate lăuda numai cu averea sa, dar şi cu o decoraţie conferită în 2011 de fostul preşedinte Traian Băsescu. Printr-un decret prezidenţial publicat în decembrie 2011, în Monitorul Oficial al României, primarul Cornel Resmeriţă a fost decorat cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler “în semn de apreciere pentru eforturile depuse în vederea dezvoltării infrastructurii urbane, în interesul comunităţilor care le-au încredinţat, de-a lungul timpului, mai multe mandate de primar”.
Vă recomandăm şi:
Primarul Cornel Resmeriţă, arestat preventiv în dosarul Gala Bute
Cornel Resmeriţă a fost arestat în dosarul „Gala Bute”, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Primarul oraşului hunedorean Lupeni este acuzat de procurori de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alţii.
Unul dintre cei mai bogaţi primari din judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, deţine o vilă imensă în Lupeni şi două cabane în staţiunile montane hunedorene. Este primar de zece ani în Lupeni, iar pentru că nu se mai poate ocupa de afacerile prin care a reuşit să construiască imobilele, familia sa a preluat frâiele afacerilor.
FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului
Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.
Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.
Monica Iacob Ridzi este al doilea deputat hunedorean condamnat în şase luni
Monica Iacob Ridzi, deputat în Valea Jiului şi fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi la trei ani de interzicere a unor drepturi civile. Este al doilea deputat hunedorean condamnat în ultimele şase luni de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
Se încarcă comentariile...
