Premieră în muzeu: matriţa bijutierului din Sarmizegetusa Regia şi alte artefacte antice preţioase au fost digitalizate
0
Aproape 100 de artefacte antice, printre care se află şi celebra matriţă a bijutierului din Sarmizegetusa Regia, au fost digitalizate cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, pentru a face parte din cel mai modern spaţiu expoziţional al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Expoziţia „Incursiuni dacice în spaţiul virtual" a fost inaugurată vineri şi va putea fi vizitată în acest an, la Palatul Magna Curia.
Vizitatorii Palatului Magna Curia din Deva, care găzduieşte expoziţiile muzeului devean, vor putea folosi tehnologia de ultimă generaţie pentru a afla informaţii despre piesele şi cetăţile antice.
O secţie muzeală interactivă, dedicată civilizaţiei dacice şi artefactelor antice descoperite în siturile din Munţii Orăştiei a fost inaugurată, vineri, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în cadrul unui proiect unic, realizat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj – Napoca, Universitatea Babeş – Bolyai şi Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.
„Este un pas enorm înainte în promovarea monumentelor dacice din Munţii Orăştie, pentru că toate aceste produse culturale ale proiectului vor putea fi, unele sunt deja accesibile on line, deci ele pot fi cunoscute publicului de acasă chiar, publicului din ţară, dar şi din străinătate Publicul poate intra astfel într-un contact mai direct cu piesele şi cu monumentele din Munţii Orăştiei”, a precizat dr. Gelu Florea, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş – Bolyai”, Cluj – Napoca.
În cadrul expoziţiei denumită „Incursiuni dacice în spaţiul virtual” au fost reconstituite tridimensional cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. „Această expoziţie are darul de a aduce mai aproape arheologia, arheologia dacică, pentru oricine ar fi interesat”, a precizat dr. Gelu Florea.
Expoziţie în Deva: Incursiuni dacice în spaţiul virtual
Matriţa virtuală
Piesa centrală este matriţa dacică de bronz din Sarmizegetusa Regia, în varianta digitală, tridimensională şi interactivă. Matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos, la modelarea unor bijuterii şi aplice din metale preţioase, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate, relata istoricul Gelu Florea. Veche de circa 2.000 de ani, piesa antică extrem de valoroasă a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice, în timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013. În prezent, matriţa este expusă într-o altă sală, iar varianta ei digitală poate fi explorată în noul spaţiu expoziţional. „La Deva am prezentat pentru prima dată matriţa digitizată, care este extraordinar de reuşită. Publicul poate să o vadă în vitrină şi apoi poate veni în spaţiul expoziţional, unde poate interacţiona cu ea şi o poate răsuci pe toate părţile, să o mărească şi să îi vadă toate detaliile. Este un exemplu extraordinar de integrare a tehnologiei în muzeu”, a declarat Călin Neamţu, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca.
Expoziţie Incursiuni dacice în spaţiul virtual
Istorie digitalizată
Călin Neamţu a precizat că la digitizarea unui obiect, cu ajutorul unor scannere de ultimă generaţie, s-a lucrat de la câteva zile la luni întregi, în funcţie de complexitatea şi forma obiectului şi detaliile pe care cei care au efectuat operaţiunea au dorit să le obţină. „Încercăm să combinăm o expoziţie clasică cu o expoziţie în care am adus cele mai noi echipamente multimedia şi de interacţiune cu mediul virtual, astfel încât să oferim vizitatorului o experienţă unică, credem noi, în acest moment în România. Vizitatorul poate să interacţioneze cu artefactele digitizate în mai multe feluri: utilizând dispozitive haptice şi să obţină un feedback de la modelul 3D, sau folosind elemente de tip track, pentru a mişca obiectele, a le învârti şi astfel a le putea examina folosind gesturile mâinilor. În scurt timp vor exista şi alte facilităţi, pentru că vrem să obişnuim publicul treptat cu tehnologia nouă pe care vrem să o aducem în muzee”, a completat Călin Neamţu.
Alături de matriţa digitalizată, turiştii pot vedea şi interacţiona cu aproape 100 de piese care reflectă aspecte ale civilizaţiei dacice, într-un mod atractiv pentru vizitatori, a precizat Cristina Bodo, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. „În această expoziţie au fost expuse numeroase piese descoperite în siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi, în acelaşi timp, cu ajutorul colegilor de la Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca, vizitatorii pot să interacţioneze cu aceste piese. Proiectul în care am fost parteneri a fost pentru noi primul de acest tip – primul în care ne-am întâlnit cu astfel de aplicaţii. Expoziţia poate să încânte publicul indiferent de vârstă”, a completat arheologul din Deva.
Proiect finananţat prin granturi EEA
Proiectul care a dus la crearea expoziţiei şi al unui spaţiu expoziţional pe aceeaşi temă la Muzeul Transilvaniei din Cluj – Napoca, a fost denumit „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextuualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei” şi a demarat în luna aprilie a acestui an. „Este o expozţie cu totul specială, în care putem spune că traversăm câteva mii de ani, într-un timp foarte scurt. Vedem atât artefacte găsite în Munţii Orăştiei în urma cercetărilor arheologice, dar, în acelaşi timp, în aceeaşi expoziţie, putem să ne plimbăm virtual în aceste cetăţi şi putem să manevrăm virtual şi să manipulăm o serie de artefacte. Totodată putem vedea cum erau construite casele dacilor şi multe alte aspecte de genul acesta”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Valoarea proiectului este de peste 4 milioane de lei. Echipamentele aduse la Deva au costat circa 200.000 de euro.
Vă recomandăm şi:
Ploile torenţiale au afectat Sarmizegetusa Regia. Mai multe blocuri dintr-un zid al aşezării antice au fost dislocate în urma fenomenelor meteorologice violente. A fost pentru a doua oară în ultimele luni când integritatea sitului UNESCO a avut de suferit din cauza furtunilor, după ce în aprilie mai mulţi fagi seculari s-au prăbuşit peste zidul monumentului istoric.
Duşan Djuric, unul dintre sârbii care au intermediat traficarea celui mai valoros tezaur monetar desoperit după 1990 de căutătorii de comori antice din Munţii Orăştiei, o comoară de circa 30 de kilograme de aur, va fi audiat în dosarul în care sunt judecaţi patru hunedoreni, pentru furtul şi înstrăinarea tezaurului.
Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Se încarcă comentariile...
