Oraşul salvat din faliment unde nimeni nu vrea să muncească. „Când aud de salariul minim zic: nu venim pentru aşa ceva. Vor salariu imens şi muncă puţină”

Oraşul salvat din faliment unde nimeni nu vrea să muncească. „Când aud de salariul minim zic: nu venim pentru aşa ceva. Vor salariu imens şi muncă puţină”

Aninoasa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Unul dintre cele mai sărace oraşe ale României trece printr-o nouă criză după ce în urmă cu patru ani a fost salvat de la faliment, cu ajutorul fondurilor guvernamentale. De această dată, criza este cauzată de lipsa oamenilor care vor să muncească.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aninoasa a fost în 2013 primul oraş al României intrat în insolvenţă, după ce a acumulat datorii la bugetul de stat de aproape şase milioane de lei. Un an mai târziu, localitatea din Valea Jiului în care trăiesc 5.000 de oameni a fost salvată din pragul falimentului. Atunci, Guvernul României a alocat un ajutor de peste 3,7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care au fost folosiţi conform Planului de redresare financiară admis de Tribunalul Hunedoara printr-o sentinţă din 2014, ca urmare a procedurii de insolvenţă a oraşului.

Au trecut trei ani de la ajutorul nesperat primit de fostul oraş minier, însă localnicii nu şi-au învăţat lecţia. Aninoasa se confruntă, în prezent, cu o nouă criză - a forţei de muncă - pentru că oamenii care vor să muncească aici sunt greu de găsit, potrivit primarului Nicolae Dunca. Şi aceasta chiar dacă, în urmă cu două luni, o fabrică de cablaje auto din localitate, la care lucrau circa 120 de oameni s-a închis.

Pe locul ei, un investitor englez va deschide o nouă capacitate de producţie, însă întâmpină greutăţi mari în a găsi personal.

Oameni pretenţioşi

„Sunt oameni care vin şi întreabă mai întâi ce salariu vor primi. Când li se spune de salariu minim zic: <<Domnule, pentru aşa ceva nu merită să mă duc>>. Din experienţa mea, cei mai mulţi angajatori mari, din multinaţionale, dau un salariu minim în prima fază, dar după două - trei luni, dacă văd că angajaţii sunt serioşi, le merge mâna şi nu comentează le mai măresc salariul. Ei vor din prima tură salariu imens, cu muncă puţină. Nu se poate aşa ceva, trebuie să muncim dacă vrem bani”, spune Nicolae Dunca. Primarul vrea să îşi motiveze localnicii cu propriul exemplu. „Eu am lucrat în liceu pe Şantierele Tineretului, de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră. Era muncă patriotică. Ne dădea să săpăm câte şapte metri de şanţ pe zi, lat de un metru şi adânc de un metru. În prima săptămână nu aveam cum să îmi termin norma, u puteam, apoi am intrat în ritm şi săpam cei şapte metri într-o jumătate de zi, iar restul zilei mă odihneam”, a relatat primarul.

Nicolae Dunca spune că, după închiderea Minei Aninoasa, din 2006, mulţi dintre tinerii oraşului şi-au căutat norocul în alte ţări şi acum cei pe care se bazează să se întoarcă în câmpul muncii sunt pensionarii care au lucrat în minerit. Oraşul are circa 80 de asistaţi social, dintre care 30 sunt folosiţi la muncă, de primărie. În Aninoasa mai funcţionează o fabrică de canapele.


 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Poveştile fascinante despre momârlani, urmaşii dacilor în Valea Jiului. „Ciobanul dăruit cu puterea vrăjitoriei“ al lui Jules Verne, păstorii miţoşi descrişi de Iorga

Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Documentarul „Vin Românii”. Cât adevăr este în povestea lui Adrian din Lupeni, românul imigrant care doarme sub pod

Adrian, un tânăr din Lupeni, se numără printre protagoniştii celui de-al doilea episod al dosumentarului „Vin Românii”, difuzat de o televiziune din Marea Britanie. Hunedoreanul povesteşte realităţile crude din Valea Jiului, care l-au determinat să îşi caute norocul în Anglia. A ajuns să trăiască sub un pod, alături de şobolani.


 

citeste totul despre: