Oraşul desfrâurilor din anii 1940, scăpat de sub control: „Muncitoarele fabricii de mătase se dedau la adevărate orgii”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mărturii rare păstrate în arhive vorbesc despre cum au scăpat autorităţile poliţieneşti de sub control fenomenul prostituţiei din anii 1940. O fabrică din Valea Jiului, în care lucrau peste 1.000 de muncitoare, era considerată un adevărat „focar” al prostituţiei clandestine.

Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara păstrează numeroase mărturii despre felul în care autorităţile au încercat de-a lungul ultimului secol să diminueze prostituţia. Documente din anii 1940 dezvăluie detalii despre cum a scăpat de sub control acest fenomen în Lupeni, oraş în care funcţiona cea mai mare fabrică de mătase din ţară în acea vreme. În anul 1941, peste 1.000 de femei lucrau la „Vâscoza”, în oraşul din Valea Jiului. Prostituţia fusese scoasă în afara legii, dar Poliţia se plângea de „focarele” de prostituţie clandestină, de numeroasele cazuri de boli venerice şi de infarcţiuni de violenţă în familie.

Cetele de bărbaţi care întârziau trenurile
Un raport al Comisariatului de Poliţie Lupeni, trimis în 30 noiembrie 1941 Poliţiei de reşedinţă din Deva, oferea date despre situaţia prostituatelor din oraş.

„În raza acestui comisariat nu funcţionează nicio casă de prostituţie, acestea fiind desfiinţate odată cu aplicarea legii sanitare. Nu sunt nici prostituate în prezent, ele nu funcţionează sub nicio formă. Persoanele care trăiesc din exploatarea prostituatelor, deci nu sunt. Pe lângă această lipsă de case similare, unde prostituţia permisă ar putea fi sever supravegheată, în această localitate prostituţia clandestină are un mediu foarte favorabil”, se araăta în raport.

„Fabrica de mătase Vâscoza S.A.R. adăposteşte 1.000 de muncitoare, fete tinere şi soţii ale muncitorilor. Acestea, ieşind de la lucru la orele 10 seara, multe dintre ele fiind din alte localităţi, sunt aşteptate de cete întregi de tineri, dând un aspect depravant acestor scene. Întârziind cu voia trenurile, aceste fete, fiind ademenite de tineretul dornic de aventură, nu mai pleacă acasă, ci rămân în localitate, găsindu-şi la prima colegă de lucru un adăpost, pentru ea şi cavalerul ei. Aceasta ar fi numai partea cea mai nevinovată şi cea mai obişnuită a laturii acestea, dar, dureros, însuşi nevestele muncitorilor, ale căror bărbaţi stau câte opt ore în lucru, fără primejdie ca vreunul să se întoarcă mai curând acasă, aceste femei se dedau la adevărate orgii, mai ales acelea care au în casă câte un chiriaş, care aproape întotdeauna nu este în muncă în acelaşi timp cu soţul. Aceasta ar fi latura de desfrâu al acestei localităţi, care trebuie să fie combătută de organele noastre poliţieneşti şi către care latură ne îndreptăm chiar toată atenţiunea, căutând să înfrânăm această adevărată prostituţie clandestină, cea mai periculoasă de reprimat”, informa Poliţia Lupeni, în documentul din 1941.

image

Bătăi, adulter şi boli venerice
Comisariatul de Poliţie se plângea că era asaltat zilnic cu reclamaţii privind cazuri de violenţă în familie şi adulter. „Multă lume din această localitate trăieşte în concubinaj, fără a fi legal căsătorită. Am avut câteva cazuri de reclamaţii din partea unor bărbaţi contra unor fete, chiar femei, pentru transmitere de boli venerice. Noi am luat cele mai severe măsuri pentru cercetarea şi sancţionarea prostituţiei clandestine, prin raziile de zi şi de noapte, îndreptate în acest sens. Dar de cele mai multe cazuri, când avem de-a face cu prostituţia, suntem puşi în dilemă de acţionare. În cazuri pozitive, avizăm întotdeauna medicul de circumscripţie, care intervine foarte energic, pentru descoperirea tuturor focarelor de prostituţie clandestină şi de boli venerice. Am înaintat până acum mai multe cazuri de femei cu boli contagioase venerice  la Spitaul de stat din Deva şi la Spitalul Casei de Asigurări Sociale din Vulcan”, arăta raportul Poliţiei Lupeni.

Controale la fabrica de mătase
Comisariatul propunea măsuri pentru diminuarea fenomenului. „Pentru ameliorarea stării absolut imorale, care domină această regiune, unde prostituţia se practică pe o scară atât de întinsă, chiar în mediile sociale superioare, suntem de părere a se institui un amplu control, neprecupeţind niciun considerent de ordin social, iar în ce priveşte Fabrica de mătase, credem că ar aduce un real folos instituirea unui control medical, chiar periodic. Cea mai importantă ameliorare ce s-ar aduce pentru înfrângerea prostituţiei şi mai presus de toate pentru prevenirea şi tratarea bolilor venerice, mai ales că există o lege pentru înlesinrea supravegherii medicale speciale, ar fi ca să se dispună din partea Ministerului Sănătăţii trimiterea în regiune a unui medic specialist în boli venerice, întrucât toată regiunea este lipsită de specialişti”, informa Poliţia Lupeni, în raportul din 1941.


Vă recomandăm şi:

Afacerile cu sex din perioada interbelică: orgiile cu muncitoare, „codoşlâcul“ din Petroşani şi celebra Mameluţa, femeia care şi-a transformat casa în bordel

Prostituţia era un fenomen greu de controlat în perioada interbelică şi în anii 1940, când activitatea caselor de toleranţă era interzisă sub sancţiuni aspre. O serie de documente păstrate la Arhivele Naţionale - Hunedoara şi numeroase relatări din presa vremii arată îngrijorarea autorităţilor faţă de numărul mare al tinerelor care îmbrăţişau depravarea din bordeluri.

Oraşele sexului din trecutul României. Mărturiile şocante ale străinilor despre prostituate: „Înfiorat, aş fi părăsit îndată această Sodoma“

Mai multe oraşe din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească erau descrise în culori sumbre de către călătorii străini din secolele trecute, care le considerau locuri ale depravării, unde numărul prostituatelor era impresionant, iar femeile uşoare aduceau adevărate nenorociri.

Imaginile rare ale unei vizite regale în Hunedoara interbelică. Regele Carol al II-lea şi fiul Mihai, la Castelul Corvinilor şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Regele Carol al doilea şi fiul său Mihai, cel care avea să îi urmeze la tron, au vizitat Hunedoara în toamna anului 1934. Castelul Corvinilor şi Ulpia Traiana Sarmizegetuza au fost locurile de interes pentru familia regală, întâmpinată de un număr impresionant de localnici.

România în manualele şcolare de la 1930: „din dacii amestecaţi cu romani a ieşit poporul român”. Cum li se explica elevilor de ce ţara nu a putut fi cucerită

România era înfăţişată în manualele după care învăţau elevii în anii 1930 ca o ţară impresionantă, cu o istorie dominată de dacii „harnici, viteji şi bogaţi” şi de cuceritorii romani, prezentaţi ca fiind cei care au contribuit fundamantal la formarea poporului român. Un astfel de document, rămas ca mărturie istorică, a fost manualul de geografie „România pentru clasa III-a primară”, din 1931.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite