Misterul asasinatului mafiot al unui şef PDSR, săvârşit în centrul Devei. Cum „au rezolvat” procurorii cazul complex din „Cetatea Crimei”
0Cazul uciderii, în centrul Devei, a unui fost şef din PDSR Hunedoara, partid aflat la putere în judeţ la începutul anilor 2000, continuă să stârnească numeroase controverse. Sorin Moldovan a fost asasinat la comandă, iar presupusul criminal a fost găsit împuşcat în cap. Misterul crimei s-a adâncit odată cu aflarea detaliilor „întunecoase” din trecutul fostului şef al Vămii din Deva.
De aproape 20 de ani, o crimă petrecută în centrul Devei a rămas învăluită de mister. Victima a fost un prosper om de afaceri, vicepreşedinte la acea vreme al PDSR Hunedoara, Sorin Moldovan, despre care procurorii susţineau că avea legături strânse cu traficanţii de comori antice. Sorin Moldovan a fost găsit împuşcat în centrul Devei. După mai multe luni, principalul suspect al crimei, un interlop pe nume Raul Opriş, s-a sinucis în momentul în care ar fi fost urmărit de poliţişti
În 30 noiembrie 2000, în jurul orei 19:00, Sorin Moldovan a fost împuşcat mortal în cap, în centrul Devei. Ucigaşul, care purta o cagulă pe cap, îl pândise dintr-un autoturism Mercedes auriu, cu numere false. A deschis focul asupra victimei în momentul în care Moldovan ieşise din clădirea Cepromin, unde se afla firma pe care o deţinea, şi se îndrepta spre maşina sa, un Jeep Cherokee. Sorin Moldovan a fost împuşcat cu două focuri de armă, în cap şi în brat. O ambulanţă l-a preluat şi l-a transportat la spitalul din Deva, aflat la 500 de metri distanţă, însă medicii nu i-au mai putut salva viaţa. Inspectoratul General al Poliţiei Române informa că imediat după crimă au fost alarmate efectivele Ministerului de Interne din Hunedoara şi judeţele limitrofe şi au fost institituite măsuri suplimentare de verificare a persoanelor care părăsesc România.
A doua zi, poliţiştii au descoperit maşina ucigaşului, abandonată într-o pădure din comuna Lipova, judeţul Arad. Informaţii contradictorii au apărut în cursul anchetei. Iniţial, procurorii au cercetat ipoteza ca autorul crimei să fi avut un complice. O altă ipoteză a fost că uciderea a avut ca scop furtul maşinii de lux a politicianului, chiar dacă ucigaşul îl urmărise dintr-o altă maşină. Între timp, poliţiştii au încercat să dea de urma telefonului victimei, însă nu au reuşit.
Presupusul criminal, acuzat de o altă crimă care stârneşte controverse
Presupusul criminal a fost descoperit aproape patru luni mai târziu, în 14 martie 2001, în Timişoara. Se numea Raul Octavian Opriş, avea 20 de ani şi era recidivist, fiind condamnat în trecut pentru furturi şi violenţe. S-a sinucis, împuşcându-se în tâmplă, înainte de a fi capturat de poliţişti. Cu câteva zile în urmă, potrivit anchetatorilor, Opriş a ucis un poliţist din judeţul Timiş, Saşa Disici, care îl urmărise pentru furturi de maşini. În noaptea de 3 spre 4 martie 2001, plutonierul major Saşa Disici a pornit în urmărirea unui automobil care a fost raportat ca fiind furat, după ce şoferul a forţat un cordon al poliţiei pe Calea Lugojului. După o urmărire ca de circa 20 de kilometri, poliţistul a ajuns din urmă maşina, care oprise pe o stradă din Ianova. Imediat ce a coborât din autoturism Saşa Disici a fost împuşcat cu mai multe focuri de armă. Unii martori au susţinut că autorul crimei nu era singur în maşină. Însă, la fel ca în cazul uciderii lui Sorin Moldovan, doar Opriş a fost identificat. După sinuciderea lui Raul Opriş, asupra lui a fost găsit un pistol Cravena Zastava 99 si câteva zeci de cartuşe. S-a stabilit că aceeaşi armă cu care tânărul s-a împuşcat în cap fusese folosită la comiterea asasinatului lui Sorin Moldovan. Cazul Sorin Moldovan a fost închis.
Afacerist şi politician prosper, cu probleme penale
După aproape cinci ani de la comiterea crimei din centrul Devei, anchetatorii grupărilor mafiote din Deva au confirmat însă, într-un alt dosar de crimă organizată, că asasinatul afaceristului Sorin Moldovan ar fi fost făcut la comandă.
Moldovan era patronul a patru societăţi comerciale, incluse în holdingul Rombusiness SA, iar înainte de a se dedica afacerilor sale prospere a îndeplinit funcţia de şef al vămii Deva. A fost destituit, cercetat şi trimis în judecată, în stare de arest preventiv, în 1997, fiind acuzat de luare de mită, contrabandă, înşelăciune în dauna avutului public şi fals intelectual.
Procurorii susţineau că între anii 1996 şi 1997, Sorin Moldovan ar fi pretins şi primit, personal sau prin intermediari, sume de bani şi alte bunuri materiale de la anumite persoane care solicitau scutirea de taxe vamale a unor autoturisme, pe baza unor adeverinţe de repatriere. În semn de protest faţă de măsură arestării preventiv, Sorin Moldovan a intrat în greva foamei. Arestul preventiv s-a prelungit pe o perioada de trei luni, după care Moldovan a fost eliberat din lipsă de probe. Ulterior, dosarul său a fot redeschis, iar Moldovan a fost condamnat la trei ani de închisoare, atât pe fond, cât şi la recursul judecat de Curtea de Apel Alba Iulia. A primit condamnarea în octombrie 2000, dar a atacat sentinţa la Curtea Supremă de Justiţie a României. Nu a apucat să îşi afle sentinţa finală.
Sorin Moldovan avea 33 de ani şi era vicepreşedinte al filialei Hunedoara în cel mai puternic partid politic şi preşedinte al Organizaţiei de Tineret Hunedoara a PDSR. De asemenea, despre el au fost publicate informaţii că fusese propus pentru a deveni prefect al judeţului şi, de asemenea, că s-ar fi împrumutat pentru a finanţa campania electorală în judeţ şi nu ar mai fi restituit banii, zvon neconfirmat la acea vreme de conducerea fostului partid. De asemenea, ar fi avut legături strânse cu lumea interlopă, care se ocupa cu traficul de artefacte sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei.
Deva, supranumită „Cetatea Crimei”
Cazul Moldovan a întregit tabloul Devei de la sfârşitul anilor 1990, în care grupările mafiote au instaurat teroarea. Oraşul ajunsese să fie supranumit „cetatea Crimei”, iar multe dintre infracţiunile grave comise de interlopi nu au fost elucidate nici până în prezent.
„În lumea interlopă a municipiului Deva s-au cristalizat treptat, în ultimii ani, câteva grupuri infracţionale cu manifestări specifice criminalităţii organizate. Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de acestea, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică”, informau anchetatorii, în dosarul „Spumă şi Bibanul”, din 2005, în care ulterior au fost copndamnaţi membrii „marcanţi” ai lumii interlope, dar şi poliţiştii care i-au sprijinit, în frunte cu comandantul Poliţiei Deva de la acea vreme, Ioan David. Asasinarea la comandă a politicianului din PDSR a fost relevată în rechizitoriul unui alt dosar, al traficanţilor de comori antice sustrase în anii 1990 şi 2000 din siturile fostelor cetăţi dacice. „Descoperirea tezaurului (n.r. de brăţări dacice) din punctul arheologic Caprăreaţa al sitului "Sarmizegetusa Regia" (devenită, cu toate măsurile de secretizare, de notorietate în Deva, ca urmare a prosperităţii vădite a membrilor asociaţiei) a determinat o vie agitaţie în lumea interlopă din oraş, materializată, pe de-o parte, în disputa pentru însuşirea şi valorificarea brăţărilor, iar pe de altă parte aderarea unor membri la asociaţia infracţională pentru a efectua detecţii şi săpături ilegale, în siturile arheologice protejate, în vederea descoperirii unor noi tezaure. În acest context, la 30 noiembrie 2000 a survenit asasinarea, prin împuşcare, de către făptuitorul Raul Opriş (sinucis în martie 2001, la Timişoara), a omului de afaceri Sorin Vasile Moldovan, în centrul municipiului Deva. Ancheta declanşată cu această ocazie (dosar nr. 828/P/2000 al Parchetului Hunedoara) a relevat versiunea omorului la comandă, conexiunile existente între victimă şi membrii lumii interlope (braconierii siturilor arheologice)”, se arăta în dosarul în care 12 căutători şi traficanţi de comori au fost condamnaţi.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Comorile dacice de aur, descoperite în siturile din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, au stârnit de-a lungul timpului interesul şi fantezia publicului. Cea mai spectaculoasă acţiune de recuperare a unei brăţări antice a avut loc în Hunedoara. După o investigaţie complexă, la care au contribuit şi ofiţeri sub acoperire, autorităţile au intervenit în forţă pentru prinderea celui care o deţinea.
Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Cel mai vechi dosar de omor cu autor necunoscut aflat în cercetare la Parchetul Hunedoara este al atacului criminal cu cocktailuri Molotov, săvârşit în martie 2004, asupra unei benzinării din Baia de Criş. Un tânăr a murit în urma arsurilor suferite, iar un alt angajat a fost rănit, însă la 12 ani de la comiterea infracţiunii nu au fost descoperiţi autorii. Crima arată cât de periculoasă era lumea interlopă din Hunedoara anilor 2000.
Se încarcă comentariile...
