Mărturia ascunsă în arhive a spionului prins la mănăstirea lui Arsenie Boca, în 1950: „Se rugau să scape de regimul comunist şi să revină Regele Mihai“
0Documente secrete din anul 1950, descoperite în arhive, arată cum erau pândiţi călugării şi maicile de la mănăstirea condusă de Arsenie Boca. O astfel de notă spune povestea informatorului prins în timp ce îi spiona pe cei de la mănăstire în timp ce aceştia se rugau pentru revenirea Regelui Mihai în ţară şi pentru a scăpa de comunişti.
Note informative secrete ale Poliţiei Haţeg din 1950 oferă detalii mai puţin ştiute despre viaţa la mănăstirea condusă de Arsenie Boca, în vremea în care călugărul şi maicile de la Prislop erau hăituiţi de autorităţile comuniste. Un astfel de document, cu titlul „Notă informativă”, descoperit ]n Arhivele judeţului Hunedoara, a fost redactat de un colaborator al Poliţiei Haţeg, care le acuza pe măicuţele de la Prislop că se rugau pentru revenirea regelui Mihai în ţară şi împotriva comuniştilor.
„În ziua de 26.IX. a.c., când am fost în comuna Prislop am constatat următoarele: între orele 11 şi 12 eram lângă mănăstire, când se făcea slujbă, în acest timp nu am văzut pe nimeni, dar la un moment dat am auzit când s-a cântat în mănăstire: <<Domnul Dumnezeul meu să ne vină în ajutorul nostru să putem scăpa de regimul Comunist şi Regele Mihai să vină iar la noi în ţară>>”, relata informatorul.
Prins de călugăriţă şi alungat din mănăstire
Bărbatul a fost observat de o călugăriţă, trăgând cu urechea lângă zidul bisericii. „După ce s-a terminat cântecul acesta, a ieşit o femeie prin dosul bisericii, iar eu când am simţit mi-am întors repede capul şi am văzut-o pe femeia de acolo, care pânde după mine. Femeia când a ştiut că eu am văzut-o s-a dus în lăuntru, în mănăstire, şi în urma ei a ieşit un om sau un popă, nu ştiu sigur ce a fost, însă m-a întrebat cine sunt şi de unde sunt”, declara colaboratorul Poliţiei. Bărbatul adăuga că preotul necunoscut lui l-a invitat în biserică, unde se mai aflau doi localnici şi încă un călugăr.
„Am intrat înlăuntru şi am aflat un ţăran şi o ţărancă, îngenunchiaţi în faţ aunui popă care avea un păr lung şi galben, care făcea slujbă asupra acestor oameni. După ce am intrat în mănăstirea, acest popă a oprit slujba şi m-a întrebat cum mă cheamă şi de unde sunt. După aceea m-a trimis afară- din mănăstire. Iar eu i-am întrebat dacă pot să rămân peste noapte la dânşii, dar mi-au răspuns că oameni străini nu primesc”, se arăta în mărturia informatorului, păstrată la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.
Arsenie Boca, pericolul pentru comunişti
Mai multe astfel de episoade dramatice, petrecute în Ţara Haţegului la începutul anilor 1950, prezentate înArhivele Secrităţii arată cât de multă atenţie dădeau autorităţile locale celor pe care îi considerau inaimici ai noii orânduiri, iar unul dintre subiectele principale ale anchetelor a fost Arsenie Boca, duhovnic ul de la Mănăstirea Prislop. Arsenie Boca petrecuse câteva luni în închisoare, în anul 1948, fiind considerat opozant al noului regim comunist, iar din toamna târzie a acelui an mitropolitul Bălan, al Ardealului, a decis trimiterea sa la Mănăstirea Prislop, reintrată de puţin timp în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, de la greco-catolici. Treptat popularitatea lui Arsenie Boca între credincioşi a crescut, iar oamenii veneau din întreaga ţară la mănăstirea din Ţara Haţegului. Autorităţile statului erau îngrijorate de fenomenul pelerinajelor. În primele zile ale anului 1951, Arsenie Boca a fost arestat.
„La ora 5 dimineaţa, părintele Arsenie Boca a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autorităţii. Nu ni s-a prezentat nici un ordin. Procedeul a fost brutal. Au intrat în chiliile surorilor, vorbind necuviincios. Toate acestea, fără nici o motivare”, se arăta într-o scrisoare din 26 ianuarie 1951, trimisă de părintele Dometie către Episcopia Ortodoxă Română a Aradului. Arsenie Boca a fost acuzat atunci că ar fi ajutat câţiva fugari legionari şi a fost închis până în primăvara anului 1952. Securitatea şi-a inflitrat, între timp, informatorii la Prislop. „Începând cu anul 1951, în jurul Mănăstirii Prislop avea sa se dezvolte o reţea informativă care urmarea cunoaşterea şi supravegherea activităţii religioase din acest asezământ. Astfel, avea să intre în funcţiune o întreagă reţea informativă, întreţinută de informatorii: „Valea fetelor“, „Inf. 15“, „Inf. GI“, „Inf. Prislop“ şi surse ocazionale”, susţinea Adrian Nicolae Petcu, în studiul „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”. În anul 1955, Arsenie Boca a fost din arestat de autorităţile comuniste, pentru şase luni, iar din 1959 a fost alungat definitiv de la Mănăstirea Prislop.
Prietenul lui Arsenie Boca acuzat de instigare
Note informative secrete de la începutul anilor 1950, ale Comisariatului de Poliţie Haţeg, oferă detalii şi despre incidentele petrecute în timpul vizitei episcopului Aradului, Andrei Magieru (Crişanul) în Ţara Haţegului, prieten al lui Arsenie Boca. „Cu ocazia venirii episcopului ortodox Andrei Crişanul în plasa Sarmizegetusa, în ziua de 9 iulie 1949, a fost în comuna Păucineşti, unde la ieşirea din biserică a vorbit credincioşilor <<Iubiţi credincioşi, acei ce vor să şteargă sfânta religie şi sfânta biserică de pe faţa pământului, vai va fi de sufletul lor şi veni-va pedeapsa mare peste ei şi veni-va sfârşitul lumii. Şi fiecare om să tragă la casa lui Dumnezeu>>. Şeful Miliţiei Sarmizegetusa voind a legitima pe acesta, episcopul s-a înfuriat, spunând că el nu se legitimează şi că este rudă cu Petru Groza şi că va merge la Prefectură şi le va arăta acestora că el este oprit de a predica şi a spune poporului cuvântul lui Dumnezeu”, arăta documentul Biroului de Securitate Haţeg, din 12 iulie 1949, păstrat la Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara. Zece ani mai târziu, episcopul a murit otrăvit, potrivit unor mărturii ale vremii.
Vă recomandăm şi:
Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul lui Arsenie Boca, rămâne unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj chiar şi după lăsarea întunericului. Sâmbătă seara, curtea aşezământului monahal a fost ocupată de o mulţime de oameni veniţi, unii de la sute de kilometri, pentru a se ruga în faţa locului de veci al duhovnicului.
Mănăstirea Prislop a primit, duminică dimineaţa, un număr impresionant de pelerini, însă zăpada aşternută pe ultimii kilometri ai drumului spre locul de veci al lui Arsenie Boca a blocat circulaţia. Oamenii şi-au lăsat maşinile la câţiva kilometri de aşezare şi şi-au continuat pelerinajul pe jos.
Mănăstirea Prislop a devenit faimoasă în lume de doar câţiva ani, datorită locului de veci al lui Arsenie Boca, duhovnicul căruia i se atribuie numeroase minuni. Puţini dintre pelerinii care vizitează aşezarea ştiu însă că aici a trăit un alt călugăr, pe care Biserica Ortodoxă Română la canonizat de peste două decenii. Grota Sfântului Ioan este mai tot timpul pustie, deşi se află la câteva zeci de metri de mormântul lui Arsenie Boca.
Se încarcă comentariile...
