Astfel, potrivit arheologului Andrei Heroiu, lucrările de săpături din sectorul Şoimuş 1 au dus la descoperirea a câteva mii de fragmente ceramice, între ele regăsindu-se statuete cu reprezentări antropomorfice şi zoomorfice din Eneolitic (epoca de tranziţie de la Neolitic la Epoca bronzului – n.r.), aparţinând culturii Vinca – Turdaş (4.250 – 3.575 î.H.).

„În zonă au fost descoperiţi idoli cu reprezentări umane, câteva piese cu reprezentări de animale, podoabe cum ar fi pandantive din os sau ace de păr din os, dar şi ace din os pentru străpunsul pieilor. Tot aici s-au găsit greutăţi pentru pescuit – zona fiind foarte aproape de cursul râului Mureş. Cele mai vechi piese ceramice au aproximativ 6.000 de ani, iar cea mai nouă piesă se încadrează în perioada medievală”, a declarat Heroiu.

Echipele de arheologi consideră că autostrada a fost un câştig pentru meseria lor, pentru că rezultatele sunt concrete. În sectorul Turdaş-Uroi au fost descoperite 123 de morminte de secol XI şi peste 200 de complexe de locuit din mai multe perioade.

Traseu pentru migratori
Despre Valea Mureşului, cercetătorul ştiinţific hunedorean Vasile Ferencz spune că a fost un adevărat „bulevard al popoarelor migratoare din Europa“. „Toate popoarele migratoare au trecut şi au locuit, pentru perioade scurte, pe Valea Mureşului. Tocmai de aceea descoperirile sunt atât de complexe”, a spus cercetătorul hunedorean.

Şi echipa coordonată de Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Naţional „Brukenthal” din Sibiu, a lucrat la descărcarea arheologică a zonei Turdaş. „Importanţa sitului arheologic de la Turdaş este cunoscută încă din 1875, primele săpături fiind făcute de Zsofia Toma, considerată prima femeie arheolog din România”, a spus Sabin Luca.