Interlopii care au cutremurat Deva anilor 2000. Povestea temutei grupări mafiote Spumă şi Bibanul, protejată de Poliţie

Primele arestări din dosarul Spumă şi Bibanul au avut loc în anul 2004. ARHIVĂ.

Cel mai celebru dosar al mafiei din Deva anilor 2000 a fost soluţionat de procurori cu trimiterea în judecată a peste 20 de interlopi şi poliţişti, cei din urmă acuzaţi că le-au oferit protecţia. Un deceniu mai târziu, în 2013, membrii grupării „Spumă şi Bibanul” au fost condamnaţi la sentinţe definitive, iar în prezent cei mai mulţi sunt liberi şi încearcă să îşi „spele” faima rea obţinută prin infracţiunile din trecut.

Majoritatea dintre membrii grupării interlope „Spumă şi Bibanul”, cunoscută prin teroarea pe care a instaurat-o în Deva la începutul anilor 2000, se află în libertate, după ispăşirea pedepselor primite la capătul a zece ani de procese.

Mai mult, foştii interlopi şi poliţişti acuzaţi de infracţiuni grave au încercat de-a lungul ultimilor ani, prin diverse metode (acte de caritate, afaceri legale, susţinerea sportului şi apropierea de partide politice), să îşi spele imaginea şifonată.

Dosarul celei mai temute grupări mafiote din Deva ultimelor decenii a rămas însă mărturie pentru modul în care lumea interlopă a Devei a beneficiat de ajutorul oamenilor legii.

Condamnări reduse
În 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a pronunţat sentinţele definitive în dosarul „Spumă şi Bibanul”, al mafiei din Deva anilor 2000.

În urma anchetei procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, peste 20 de membrii ai grupării interlope, printre care şi cinci poliţişti, inclusiv fostul comanant al Poliţiei Deva, Ioan David, au fost pedepsiţi cu până la cinci ani de închisoare, pedepse reduse şi datorită prescripţiei asupra unor fapte, pentru infracţiunile consemnate în dosarul de crimă organizată.

Arestările în dosarul „Spumă şi Bibanu” au început în iulie 2004, iar printre cei trimişi după gratii s-a numărat inclusiv "protectorul" interlopilor, Ioan David, acuzat că în perioada în care s-a aflat la şefia Poliţiei a sprijinit şi a acoperit, împreună cu subordonaţii săi, infracţiunile comise de membrii grupării de crimă organizată.

„Cetatea crimei” din anii 2000
Rechizitoriul dosarului prezenta situaţia sumbră din Deva anilor 2000. În lumea interlopă a municipiului Deva s-au cristalizat treptat, în acei ani, câteva grupuri infracţionale cu manifestări specifice criminalităţii organizate, arătau anchetatorii.

„Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de acestea, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică. Grupul infracţional violent coordonat de inculpatul Ioiescu Ovidiu, zis Pera, s-a constituit începând cu anul 2003 pe scheletul fostului grup condus de condamnatul Crâznic Cornel, zis Mărgan. În stabilirea controlului asupra localurilor din municipiul Deva, Crâznic Cornel a introdus modul de operare al impunerii „oamenilor de ordine”, provenind din grupul propriu. După fuga lui în Spania, coordonarea şi modul de operare au fost preluate de inculpatul Ioiescu Ovidiu, lider violent, care începând cu anul 2003 a reorganizat grupul şi a recrutat noi membri întâlniţi la sala de forţă. Ulterior, gruparea s-a consolidat prin aderarea unor indivizi cu cazier judiciar, care căutau protecţie în interiorul unui grup organizat, ajungând la un efectiv de 40 - 50 membri. Aceştia au intrat în conflict cu alte grupuri ce urmăreau să-şi plaseze oamenii în localuri, împrejurare în care s-au impus prin organizarea unor „echipaje” şi efectuarea unor „intervenţii rapide” având ca obiectiv „executarea” patronilor sau membrilor altor grupuri care nu le recunoşteau autoritate”, arătau anchetatorii.

Constantin Sârbu.

Taxe de protecţie
Pentru a conferi o aparenţă de legalitate acestor „intervenţii”, în vara anului 2003 a fost recrutat în grup un fost sportiv de performanţă, responsabil de zonă al unei societăţi de pază şi protecţie din Bucureşti, spre care erau dirijaţi patronii care acceptau protecţia.

„Ordinea era menţinută însă de membrii grupului violent care, în zona „obiectivelor protejate” încasau taxa de protecţie atât patronilor cât şi membrilor unor grupuri de infractori neviolenţi (hoţi de buzunare, practicanţi ai jocului alba-neagra, proxeneţi etc.). Controlul violent exercitat de grupul condus de inculpatul Ovidiu Ioiescu a produs, rapid, un val de plângeri adresate Poliţiei Deva care a reacţionat părtinitor astfel încât victimele şi-au pierdut încrederea, adresându-se Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, apoi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia. În această împrejurare grupul inculpatului Ioiescu Ovidiu a aderat la grupul inculpaţilor Bumbaru Constantin zis Bibanul şi Sârbu Lucian zis Spumă. Cei doi lideri având o substanţială putere financiară, acumulată din practicarea schimbului valutar ilegal, a cămătăriei, obţinerea unor credite preferenţiale etc., le-au pus la dispoziţie, pentru adunare, un local din Deva devenit cartier general al grupului unificat, le-a asigurat protecţia în raporturile cu autorităţile şi i-a folosit pentru eliminarea prin „intervenţii rapide” a grupurilor adverse”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Ovidiu Ioiescu.

Favorizaţi de poliţişti
Liderii grupului infracţional, preocupaţi de asigurarea protecţiei activităţii infracţionale pe care o desfăşurau, în anul 2003 au racolat, prin oferte de servicii sexuale şi plata unor taxe de protecţie constând în sume de bani, achitarea consumaţiei în localuri, intervenţii pentru promovarea în funcţie etc. pe şeful de atunci al Poliţiei municipiului Deva - comisarul şef Ioan David, pe şoferii acestuia - agenţii Nicolae Stăiculescu, Ioan Florin Pasc, pe un ofiţer din cadrul Biroului Ordine Publică - Emilian George Igna, şi pe agentul Sorin Precup din cadrul Biroului Violenţe, se arăta în dosar. Cei cinci poliţişti au aderat la gruparea infracţională căreia îi furnizau informaţii despre grupurile adverse, acţiunile poliţieneşti ce urmau a fi organizate ori favorizînd infractorii cu ocazia instrumentării dosarelor privind plângerile penale depuse de victime.

Reţea bine structurată
Grupul infracţional organizat de inculpaţii Bumbaru Constantin, Sârbu Lucian şi Ioiescu Ovidiu s-a remarcat prin dezvoltarea rapidă a unei structuri ierarhice interne, bine determinată, subordonată liderilor, specializarea membrilor organizaţiei pe activităţi infracţionale specifice (şantaje, taxe de protecţie, proxenetism, trafic de droguri, trafic de valută falsă, exploatarea pieţei jocului „alba-neagra”), utilizarea unor mecanisme specifice de neutralizare a controlului social (preocupări pentru racolarea unor poliţişti, magistraţi, funcţionari din administraţia locală şi centrală), se arată în dosarul Spumă şi Bibanul.

„Utilizând eficace „braţul operaţional” alcătuit din mai mulţi inculpaţi, coordonat de liderul Ioiescu Ovidiu organizaţia infracţională a parcurs rapid prima etapă, cea a stabilirii în mediu şi a reuşit să se impună prin violenţă în municipiul Deva, săvârşind deja un număr semnificativ de infracţiuni. Ultimele infracţiuni evidenţiază tendinţa de consolidare în mediu prin desfăşurarea unor acţiuni de anvergură mai mare, stabilirea unor conexiuni cu alte reţele din ţară şi străinătate, tendinţa de a pune în dependenţă funcţionari publici şi poliţişti şi de a ameninţa magistraţi care instrucţionează dosarele”, se arată în dosar.

Negociatorul care speria victimele
Unul dintre interlopii temuţi la acea vreme a fost Niţu Cristian Bogdănel, recidivist, lider al grupării şi membru cunoscut al reţelelor de traficanţi cu valută falsă şi droguri din România.

La scurt timp după ce a fost pus în libertate, în luna aprilie 2004, deşi era judecat, a profitat de eliberare pentru a-şi relua activitatea infracţională, preluând un rol de lider coordonator al grupării Spumă şi Bibanul din Deva, informau anchetatorii.

Niţu Bogdănel şi-a asumat, iniţial, după liberarea din penitenciar, rolul de „negociator” în sensul că după săvârşirea agresiunii de către grupul de inculpaţi violenţi se deplasa la spital sau la domiciliul victimei pentru a determina victimele să nu depună plângere penală.

„Astfel, conform declaraţiei uneia dintre victime, Niţu Cristian Bogdănel le atrăgea atenţia că „tocmai a ieşit din puşcărie şi meseria lui este aceea de negociator” şi „ar fi mai bine să mă împac cu ei pentru că în cazul în care mă împac cu ei, o să beneficiez de protecţie în Deva. Când am întrebat ce anume înţeleg ei prin această protecţie, mi-au răspuns că în cazul în care am probleme cu cineva din Deva le dau lor un telefon, iar ei îmi rezolvă problema. Trupa lui Pera rezolvă problemele prin acţiuni violente. Tot cu această ocazie m-au ameninţat că în cazul în care nu doresc să mă împac cu ei, domiciliul meu este tot în Deva şi oricând se pot întâmpla lucruri mai rele. Eu le-am spus că trebuie să mă gândesc iar Niţu Cristian Bogdănel mi-a spus că ei au oameni la Poliţie şi dacă doresc să mă împac cu ei cheamă un poliţist la mine acasă care să întocmească hârtiile necesare pentru ca dosarul să se încheie”, se consemna în dosar.

Bogdănel Niţu.

Antrenaţi pentru intervenţii
Ovidiu Ioiescu a fost indicat de anchetatori drept liderul coordonator al nucleului dur, executant, al grupării, compus din mai mulţi inculpaţi.

„El coordona „turele” prin oraş şi pregătirea fizică a membrilor grupului la anumite săli de forţă, organizatorii asigurându-le abonamentele, suplimentele nutritive şi echipamentul distinctiv al grupului, constând în bluze verzi, purtate în acţiune. Ioiescu Ovidiu primea comenzi ferme de „executare” a unor persoane indezirabile pe care le punea în aplicare, însă în ultima vreme bănuind că este supravegheat apela la „trucaje” determinând beneficiarul să revină cu un telefon de contramandare”, se arată în dosar. A fost acuzat, de asemenea, de încercarea de a influenţa declaraţiile unor tinere practicante ale prostituţiei, aflate „sub protecţia” grupării, informau anchetatorii.

Alba Neagra sub supravegherea Poliţiei
Practicarea jocului de noroc „alba-neagra” a început din anul 1990, odată cu liberalizarea circulaţiei persoanelor, fenomenul fiind puternic impulsionat după anul 2001 odată cu eliminarea vizelor de turism de către statele Uniunii Europene.

În Deva jocul a fost promovat de echipa unor inculpaţi care au identificat zona autogării drept „vadul” propice activităţii, întrucât era tranizitată de un mare număr de autocare cu turişti români şi străini. Atragerea potenţialelor victime dintre călătorii autocarelor, despre care se presupunea că aveau asupra lor diverse sume de bani era realizată prin modalitatea creării încrederii acestora în perspectiva câştigării cu uşurinţă a unor importante sume de bani. Pentru a crea această convingere inculpaţii „trăgători” fie îşi lăsau demonstrativ coautorii să câştige în faţa călătorilor, fie îl lăsau chiar pe călătorul-victimă să câştige sume mici pentru a-l determina să mizeze pe sume mai mari, de regulă în valută, pe care invariabil le pierdea.

„Începând cu anul 2002, inculpaţii au desfăşurat o activitate infracţională de anvergură în zona autogării din Deva, iar în anul 2003, pentru a putea continua, au acceptat autoritatea liderilor grupului organizat, cărora le plăteau taxă de protecţie. Echipa era organizată astfel: doi inculpaţi acţionau în calitate de „trăgători”, manevrând gumele sau capacele, alţi trei-patru erau „martori”, cu misiunea de a atrage alte persoane la joc. Un alt inculpat era „tiră”, având misiunea de a avertiza despre apariţia poliţiştilor în zonă. Ca „smardoi” acţiona inculpatul Hărăstăşan Adrian, campion de arte marţiale, rolul acestuia fiind de a utiliza violenţa împotriva „fraierilor” (victimelor) care dându-şi seama că au fost înşelaţi stăruiau să li se restituie banii”, informau anchetatorii.

La sfârşitul fiecărei zile, unul dintre inculpaţi făcea „marderia” (casa), beneficiul net fiind împărţit astfel: 50 la sută pentru trăgător (din care 25 la sută - procent majorat ulterior - pentru liderii spumă şi Bibanu), 25 la sută pentru martori iar restul de 25 la sută pentru „tiră” şi „smardoi”, arătau procurorii.

Sârbu şi Bumbaru au asigurat echipei mobile drepturi exclusive de „exploatare” a zonei Autogării Deva, sub protecţia comisarului şef David Ioan, şeful Poliţiei Deva, se mai arată în dosar.

„Pentru ca activitatea infracţională să se desfăşoare în condiţii optime, la cererea coinculpaţilor, cms. şef David Ioan, numit codificat „Omul”, a dispus măsuri de schimbare din postul de supraveghere Autogara a unor poliţişti exigenţi, cu poliţişti care îşi încălcau îndatoririle profesionale - ulterior eliminaţi din Poliţie (agentul Precup) - permiţând echipei mobile „alba-neagra” să opereze nestingherit în dauna călătorilor. Mai mult chiar, în vara anului 2003, într-o perioadă de câteva săptămâni, din ordinul inculpatului postul a fost suspendat până la 7 septembrie 2003 când s-a reluat executarea serviciului în post fix”, se arată în dosar.

În cursul urmăririi penale au fost identificate mai multe victime, care au pierdut până la 1.800 de euro, fiind deposedate de bani prin înşelăciune. Acestea au depus plângeri la Poliţia Deva, dar făptuitorii au fost doar sancţionaţi contravenţional, se arăta în dosar.
Ioan David.

Gruparea interesată de comori
În aceeaşi perioadă, informau anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în Deva s-a cristalizat şi o altă grupare mafiotă, specializată, pe lângă infracţiunile „comune” (recuperări, perceperea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, sechestrări de persoane, exploatarea prostituatelor, etc.) şi în trafic de bunuri de patrimoniu sustrase din siturile arheologice. Una dintre grupări ar fi fost condusă de Iulian Ceia, condamnat definitiv şi dat în urmărire internaţională în prezent.

„După descoperirea în anul 1996, a unui tezaur de monede „Koson”, mai mulţi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, foşti practicanţi de schimb valutar ilegal, cămătari etc. au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, apărută pe plan local, naţional şi internaţional. Începând din anul 1999, s-au conturat mai multe asociaţii infracţionale în vederea exploatării în mod organizat şi maximizării profitului infracţional obţinut din efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric, ale rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei, pentru localizarea şi însuşirea unor bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, organizarea unor filiere internaţionale pentru traficarea şi valorificarea acestor bunuri; efectuarea de recuperări, încasarea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, exploatarea prostituatelor etc. Aceste grupuri infracţionale specializate s-au dotat cu echipamente de detecţie performante, autoturisme de teren, mijloace radio de comunicaţii, câini de pază şi chiar arme. Membrii lor au început să îşi plaseze piesele arheologice, sustrase din situri, unor colecţionari şi „investitori” din ţară, adeseori persoane publice, la care apelau solicitându-le protecţia faţă de organele judiciare, prin campanii de presă, consiliere şi intervenţii publice, denunţuri penale împotriva magistraţilor etc. Grupările erau, de asemenea, în contact cu reţelele internaţionale de traficanţi români, sârbi, germani, italieni etc., care scoteau ilegal din ţară bunurile culturale sustrase din situri şi le plasau pe piaţa neagră, apoi prin casele de licitaţii, unor colecţionari din statele UE sau SUA”, se arăta într-un dosar al comorilor dacice, instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Vă recomandăm şi:

Averi suspecte la poalele Sarmizegetusei. Şeful de post Florin Marc a fost chemat de ANI să justifice îmbogăţirea rapidă

Poliţistul Florin Marc, şeful de post din comuna Orăştioara de Sus, a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate că nu poate justifica o parte din averea dobândită. Nu a fost singurul şef de post din comuna aflată la poalele Sarmizegetusei Regia, acuzat de nereguli.

Secretele baronului milionar care şi-a clădit imperiul interlop în Valea Jiului. Alin Simota a dispărut de şase luni

Două procese în care Alin Simota, considerat în anii 2000 cel mai bogat om din Valea Jiului, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată, au ajuns la final, la Tribunalul Hunedoara. De şase luni, însă, fostul „baron al Văii Jiului” este de negăsit, fiind dat în urmărire internaţională, după ce, cu câteva zile înainte ca Tribunalul Hunedoara să decidă reîncarcerarea sa, ar fi părăsit ţara.

Secretele temutului interlop achitat de o condamnare de 10 ani: cum funcţiona reţeaua de teroare a lui Cristian Litera

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa definitivă într-un dosar de înşelăciune în care Cristian Litera, fostul bodyguard al lui Alin Simota, judecat împreună cu acesta într-un dosar al DIICOT şi martor în dosarul fostului şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, primise, la judecarea dosarului pe fond o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Litera a fost achitat, însă mai este judecat într-un alt dosar, pentru infracţiuni grave.

Interlopii care au transformat Valea Jiului în „Valea Pumnului”: „gorilele” Palesică, Simota şi Litera, protejate chiar de oamenii legii

Recidivistul Sorin Palesică a fost arestat preventiv după ce a a năucit în bătaie o tânără salvamontistă şi mai mulţi clienţi ai unui local din Straja, sub privirile jandarmului cu care se aşezase la băut. Cazul interlopului care a terorizat Valea Jiului nu este singular.