Hunedoara: PORTRET Alin Alimpesc, ranger în masivul Retezat (VIDEO)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lucrează pentru Retezat din 2004 şi spune că acesta e „norocul vieţii” lui, pentru că muntele cu ochi albaştri este unul grandios, un adevărat tărâm fermecat.

Profil

Născut - 21.01.1979
Educaţie - Facultatea de Silvicultură, Braşov
Profesie - Inginer silvic, şef pază şi responsabil turism
Familie - Căsătorit, o fetiţă

Citeşte şi:

Retezatul, în semifinala minunilor lumii

Hunedoara: VIDEO Două milioane de euro pentru salvarea celor mai pitoreşti zone din judeţ

Hunedoara: Dracula se mută la castel pentru turişti

Hunedoara: S-a deschis Arsenal Park - complex militar pentru turişti excentrici

Povesteşte cum a ajuns la Parcul Retezat în urmă cu mai bine de cinci ani şi încă se mai miră de ceea ce este aici. Se consideră norocos că, printr-o simplă împrejurare, a ajuns într-un loc unde, în ciuda faptului că nu e plătit prea bine, poate munci cu pasiune, iar printre colegi se simte ca în familie.

„Era în 2003, imediat ce am terminat facultatea şi s-au anunţat trei posturi vacante, la ocoalele silvice. Unul dintre ele era, de fapt, alocat pentru Retezat şi am avut inspiraţia să candidez pentru el. Toată lumea a ieşit în câştig, pentru că mai erau doi tineri, care vizau celelalte două locuri, aşa că au fost fericiţi când au aflat că eu vreau să lucrez pentru parc”, şi-a amintit Alin.

Prea puţini rangeri

În acest moment Parcul Naţional Retezat are 10 rangeri, plus coordonatorul lor. Cei 11 sunt mai degrabă oameni ai muntelui, decât simpli paznici ai parcului. De altfel, majoritatea sunt şi voluntari Salvamont, dar şi ghizi, având şi cunoştinţe minime de turism, zoologie şi silvicultură. Nu eşti ranger dacă nu iubeşti muntele, crede Alin. „În nomenclatorul meseriilor, ceea ce noi numim ranger, adoptând termenul de la colegii din ţările anglofone, apare drept agent de teren. De posturi similare ar mai fi nevoie, având în vedere că un parc naţional occidental sau chiar unul de la vecinii din Ungaria are, la o suprafaţă de peste 30.000 de hectare, aproximativ 70 de angajaţi, dintre care 50 sunt rangeri”, a declarat hunedoreanul.

Parc naţional de elită

Parcul este vizitat anual de aproximativ 20.000 de turişti români şi străini. Alin adaugă, cu mândrie, că rezervaţia naturală este membră a PANPARKS, o organizaţie în care sunt înscrise parcurile de elită din Europa.

„Am fost primul parc naţional din ţară şi al patrulea de pe continent care a primit certificarea PANPARKS, ce atestă splendoarea Retezatului, biodiversitatea şi managementul de calitate, de la marcaje, până la număr de proiecte pentru care am aplicat. Însă cel mai mare câştig a fost îmbunătăţirea relaţiei cu proprietarii de pensiuni, care erau supăraţi, pentru că turiştii lor nu puteau vâna în rezervaţie. Acum le vin o mulţime de turişti străini prin sistemul de promovare al organizaţiei amintite, deci am rezolvat şi această problemă”, a menţionat Alin.

Video: Parcul Naţional Retezat



Întrebări şi răspunsuri

Care sunt atuurile Parcului Naţional Retezat?
Peisajul din Retezat este spectaculos, iar unele parcuri din occident nici nu se pot compara cu noi, la capitolul relief.

De ce nu se aplică o taxă de intrare în rezervaţie?
Pentru că nu avem suficient personal şi nu are cine să încaseze banii. Am încerca să lucrăm cu voluntari, studenţi care ar fi încântaţi să lucreze câte două săptămâni în Retezat, însă legea prevede că aceştia trebuie să aducă, drept garanţie, câteva sute de lei. Ar fi absurd să îi ceri unui om care munceşte gratis să vină cu bani de acasă!

Când ai întâlnit ultimul urs pe munte?
Cu câteva zile în urmă. Întâlnirea cu animalele sălbatice nu este ceva rarisim, dimpotrivă: poţi să vezi marmote, capre negre, dar de data asta am dat cu ochii de cel mai mare urs pe care l-am văzut vreodată. Aveam cu noi un vânător experimentat şi a fost impresionat până şi el.

Ce-i place

Să meargă pe munte, dar şi zâmbetul fetiţei lui, care încă nu a împlinit un an, dar pe care a dus-o deja pe munte, până la Gura Apei. Asta după ce, puţin înainte de a se naşte micuţa, familia Alimpesc a urcat până la lacul Bucura.

Ce nu-i place

Că oameni care nu se pricep încearcă discreditarea parcului, că trăiesc cu impresia că „ecoturism” şi „conservare durabilă” sunt doar vorbe-n vânt, dar detestă şi nepăsarea turiştilor, care vin la munte şi lasă în urmă gunoaie.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite